Skrewball, un business care a dus visul american dincolo de metaforă
Untul de arahide, un produs aparent banal, dar, în același timp, o emblemă americană, a reprezentat biletul de salvare dintr-o tabără de refugiați pentru antreprenorul cambodgian Steven Yeng și familia sa. În 2018, la 26 ani de când a ajuns în SUA, a lansat, împreună cu soția sa, brandul Skrewball Whiskey, primul whiskey care conținea unt de arahide. Cinci ani mai târziu, Pernod Ricard intra în acționariatul afacerii, care a devenit între timp un fenomen viral. 
„Sunt acel tip nebun care a creat primul whiskey cu aromă de unt de arahide din lume”, își începe povestea desprinsă parcă dintr-un scenariu de film hollywoodian Steven Yeng. S-a născut într-un sat sărăcăcios din Cambodgia, o țară care a supraviețuit unui genocid în anii 1970. Chiar bunicii săi și o parte din rudele sale au fost uciși în timpul masacrului care a avut loc între anii 1975 și 1979, și în timpul căruia au murit peste două milioane de cambodgieni.
„Părinții mei au supraviețuit și tatăl meu a devenit un cunoscut măcelar. Și-a ales bine meseria pentru că, pe vremea aceea, mâncarea era aur. Afacerea fondată de tatăl meu a crescut rapid și a devenit a patra cea mai mare de acest fel din țară”, își amintește Steven Yeng.
El s-a născut la mijlocul anilor 1980, și, pe când avea un an, s-a îmbolnăvit de poliomielită. Prin urmare, piciorul său drept a paralizat, iar părinții săi au hotărât să abandoneze totul și să treacă granița într-o tabără de refugiați, cu speranța că vor ajunge în SUA, unde Steven ar fi putut beneficia de tratament și îngrijire. „Am petrecut șase ani în acea tabără, care era practic precum o închisoare, până în momentul în care o familie din SUA ne-a oferit sprijin. Pentru că ne-au văzut că eram într-un stadiu avansat de malnutriție, ne-au oferit coșuri cu mâncare, printre produse aflându-se și untul de arahide. Eu m-am îndrăgostit de gustul untului de arahide, care pentru mine a fost sinonim cu gustul libertății”, spune Steven.
La pas printre provocări
Odată ajunși în SUA, părinții săi au început prin a lucra într-o brutărie, devenind ulterior proprietarii businessului. Startul nu a fost însă unul ușor, familia Yeng locuind într-o mașină pentru că nu își permitea să închirieze o locuință. Glumind, Steven își amintește totuși că un avantaj al acestei situații a fost „accesul fără limite la gogoși”. Chiar dacă părinții și-au dorit pentru Steven un job ușor, pe fondul problemei sale de mobilitate, acesta s-a orientat spre industria ospitalității și și-a deschis propria afacere, un bar, la vârsta de 22 de ani, în One Beach (San Diego). I-a fost alături în acest demers soția sa, Brittany, pe care Steven a cunoscut-o încă din școala primară.
„Nu știam ce am de făcut, însă știam că trebuie să adaug unt de arahide în orice – de la aripioare de pui la tăiței, orez prăjit și până în whiskey-ul meu preferat la vremea respectivă, Jameson. Cu doar un shot din această băutură, am ajuns rapid de la vânzări de o sută de dolari la încasări de 10.000 de dolari. Soția mea are un background educațional în chimie, a profesat ca avocat, dar s-a ocupat și cu eliberarea de patente farmaceutice pentru a contribui la diminuarea prețurilor la medicamente. Aveam, prin urmare, cariere de succes, însă prea puțin timp pentru viața noastră personală. Pot spune că untul de arahide a funcționat ca un lipici care ne-a readus împreună”, povestește Steven.
La scurt timp, cei doi au primit vestea că vor fi părinți și au decis să renunțe la carierele lor și să încerce să producă un whiskey cu aromă de unt de arahide. S-au lovit de reticența tuturor celor care le-au auzit ideea, inclusiv din partea băncilor și a companiilor de research & development. „Și iată-ne cu un bebeluș și multe facturi de plătit. Uneori ajungeam acasă și constatam că curentul fusese întrerupt din cauza neplății. Aveam în cont, la momentul respectiv, 3.100 de dolari”, spune Steven.
Impulsul de a merge mai departe a venit din reacția oamenilor care încercau produsul. „Primul retailer care ne-a oferit credit avea un magazin situat foarte aproape de restaurantul meu. Proprietarul a fost de acord să pună la raft produsul și a achiziționat trei navete, spunându-mi că, în cazul în care nu le vindea, va veni să mănânce în restaurantul meu pentru suma pe care o plătise pentru sticlele de whiskey. Prin urmare, mi-am sunat toți prietenii și colegii și i-am rugat să meargă în acel magazin și să cumpere toate sticlele de Skrewball. Proprietarului nu i-a venit să creadă când a văzut succesul înregistrat și a mai comandat zece navete. Nu credeam că va mai vinde ceva, însă, într-o seară de iulie din 2018, am primit o comandă de 195 de lăzi de Skrewball. Și așa ne-am apucat de treabă în mica noastră distilerie, unde realizam totul manual. În scurt timp, a devenit viral”, adaugă antreprenorul.
Decizia de a vinde
Expansiunea internațională a Skrewball a început în 2020, în provinciile din Canada, Caraibe și Puerto Rico. A devenit rapid una dintre cele mai apreciate băuturi la nivel național, cu o creștere de 1.976% a vânzărilor de retail în 2021 și a depășit pragul de 1 milion de cutii standard de nouă litri vândute în al treilea an pe piață, cu o cifră de peste jumătate de milion de cutii vândute doar în 2022.
Momentul vânzării pachetului majoritar de acțiuni către producătorul Pernod Ricard este privit de către antreprenor drept o „destinație”. „Viața te poate abate de la drumul tău, însă în cele din urmă vei ajunge unde trebuia să ajungi de la bun început. Și noi am simțit că Pernod Ricard era destinația. Aveam nevoie de un partener cu care să împărtășim același crez și care să aibă aceleași principii cu noi. Noi, o echipă de 12 oameni, am dezvoltat brandul cât am putut, iar limita noastră ar fi fost piața americană, nu aveam puterea să depășim granițele. Or, alături de Pernod Ricard, cerul este limita”, declară Steven.
Skrewball Whiskey este disponibil din luna iunie și în România, în rețeaua Kaufland și în locații HoReCa.
Ce a contat cel mai mult în această călătorie antreprenorială? Pe lângă noroc, fondatorul Skrewball Whiskey vorbește și despre atitudine și normalitate. „Am rămas aceiași oameni, dacă era nevoie ca noi să facem ceva, indiferent că era vorba de îmbuteliere, etichetare, transportat navete, eram acolo. Și acest lucru este valabil și acum”, afirmă antreprenorul.
Acesta crede că „visul american” are acum o perspectivă mult mai largă. „Cred, însă, că succesul din trecut, oricât de extraordinar a fost, nu poate crea succesul viitor. Trebuie să rămâi mereu flămând de cunoaștere, să fii mereu în mișcare, să continui să speri și să creezi. Pe cei care vor să lanseze o afacere îi sfătuiesc să nu abandoneze cursa chiar dacă viața te mai abate de la drum. Să o primească drept o oportunitate de a cunoaște oameni noi, de a învăța lucruri noi, de a experimenta.Toate aceste experiențe te vor conduce acolo unde trebuie să ajungi”, spune Steven.
