Gabriel Terinte, Garom Food: În vremuri tulburi e important să te concentrezi pe consolidarea businessului
După un deceniu de activitate pe piața locală, Garom Food, parte a grupului ceh Gaston, a reușit să devină un business cu rulaje de circa 25 de milioane de euro și să acopere mare parte din cererea de conserve din România. Pe o piață instabilă, plină de provocări sanitare și economice, Gabriel Terinte, Directorul General al companiei, vorbește despre consolidare și fidelizarea consumatorului ca obiective pe termen lung.
Garom Food a împlinit anul acesta 10 ani de existență pe piața locală. Cum a evoluat businessul în această perioadă și cum arată bilanțul pentru 2021?
În acest moment, pot spune mulțumit că, în termeni de cifră de afaceri, în România am ajuns la aproximativ 25 de milioane de euro consolidat, iar la nivel de grup la aproximativ 200 - 250 de milioane de euro.
Ca afacere, ne focusăm pe conserve, acesta este de altfel core businessul nostru: conservele de pește și conservele de legume, sub brandurile Giana și Kaiser Franz Josef. Dar portofoliul Garom Food include și ulei de măsline sub brandul Kaiser Franz Josef și, la nivel de grup, suntem cel mai mare jucător în Europa Centrală și de Est pe acest segment, vindem în jur de cinci milioane de litri anual. Fiecare companie din grup își are zonele foarte bine definite, iar Garom Food are ca arie de distribuție România, Bulgaria și Republica Moldova.
Ce rol joacă piața din România raportat la restul țărilor din grup și, mai ales, raportat la cele pe care Garom Food le acoperă?
Raportat la businessul Garom Food, România este cea mai importantă piață. În Bulgaria mergem în special către marii retaileri internaționali, avem distribuitori și acolo. Este o țară total diferită din punctul de vedere al comerțului, dar este o țară care merită avută în vedere atunci când vrei să fii prezent și pe alte piețe emergente. Republica Moldova, din păcate, are o legislație foarte greoaie. Sunt foarte multe lucruri care nu converg cu legislația europeană și de aici apare o adevărată tevatură.
Dacă ne raportăm la performanța raportată la nivel de grup, România este piața cea mai dificilă. Dacă în Cehia avem undeva la 70% din piață, în Slovacia cam la fel, pe piața locală este foarte greu să ajungi la aceste cifre pentru că numai în domeniul conservelor de ton sunt peste 300 de branduri monitorizate de noi, în timp ce în Cehia concurăm cu patru jucători.
Care au fost canalele de retail care au susținut performanța în acest an și cum v-ați adaptat strategia pentru a maximiza vânzările?
Facem ce face orice companie de import export distribuție. Spunem că ne-am făcut bine temele și activăm pe patru paliere. Principalul palier îl reprezintă retailerii internaționali, undeva la 60-65% din cifra de afaceri. Urmează comerțul tradițional cu o cotă de 20% în total business și HoReCa, unde fluctuațiile au fost foarte mari în ultimii doi ani. Și, bineînțeles, avem activitatea de export. Lucrăm în primul rând cu brandurile noastre, care sunt foarte cunoscute la nivel european. Pe segmentul economic - mediu este brandul Giana și în segmentul premium suntem prezenți cu brandul de tradiție în Europa, și anume Kaiser Franz Josef.
Pe lângă brandurile proprii, ce alte mărci se mai regăsesc în portofoliul Garom Food?
Pe lângă afacerea de bază, suntem bine reprezentați și pe zona de branduri private în categoria de conserve de pește. În momentul de față producem marcă proprie pentru 80% dintre retailerii internaționali. În cazul uleiului de măsline, undeva la 60-70% din mărcile private din România sunt acoperite de noi. Și pe conserve de legume și fructe sunt foarte multe proiecte. Practic, nu există retailer internațional în acest moment cu care să nu avem proiecte de marcă privată. La ora actuală, segmentul de private label reprezintă 20% din businessul nostru în România, restul fiind generat atât de brandurile noastre, Giana și Kaiser Franz Josef, dar și de businessurile ad-hoc pe care le avem. Spre exemplu, suntem distribuitori pentru grupul Zwanenberg, care are cel mai important brand mondial de conserve de carne, Zwan. Avem și exporturi ad-hoc către comunitățile românești. Încercăm să deservim și aceste comunități atât cu brandurile noastre, cât și cu produse care sunt tradiționale pentru această perioadă, cum ar fi o gamă dedicată de murături și produse pentru perioada de post. Acestea merg foarte bine în comunitățile românești din Italia și Spania.
La nivel de portofoliu, care este brandul care generează cele mai bune vânzări?
Giana este fără dubii brandul nostru „tractor”. Este un brand care a crescut de la zero în acești zece ani de prezență în România și a ajuns să aibă o sonoritate. Mai mult, conform Icertias, asociație de cercetare de piață din Elveția, brandul Giana a fost declarat cel mai important brand de conserve de pește din România pentru perioada 2021-2022. În cazul acestui brand vorbim despre încredere și spun acest lucru pentru că, deși am venit cu alternative mai ieftine din portofoliu pentru clienții din engros-uri sau magazinele din TT, ei au rămas fideli acestui brand. Am ajuns la aproximativ 400 de SKU-uri pe brandul Giana, cred că am acoperit integral ce se putea acoperi pe conserve. Am creat un brand puternic, cu adevărat pentru piața din România, și care are potențial de creștere și în perioada următoare. Giana este brandul nostru de bătaie pe piața locală pentru că achizițiile, mai ales în situația aceasta pandemică, se duc pe produse care sunt de primă necesitate și cu prețuri care sunt adaptate la piață. Dar, anul acesta, spre exemplu, a fost cel mai bun pentru conservele de fructe din ultimul deceniu în condițiile în care au crescut prețurile. Apetitul a crescut foarte mult nu doar pe fructe exotice, ci și pe segmentul de compoturi din fructe locale cum sunt cireșele, vișinele, prunele, gutuile. Cred că Diaspora a schimbat mult mentalitatea de cumpărare. Cel puțin în ultimii doi ani, fiecare dintre noi a făcut încercări cu produse de nișă care surprinzător au mers. Nu sunt niște „tractoare”, dar cred că merită să fie menținute în gamă.
Pentru că ați amintit de provocări, care sunt cele mai importante pe piața pe care activați dumneavoastră?
În primul rând, în acest moment, provocările sunt foarte mari pentru că a scăzut mult traficul în supermarketurile și hypermarketurile amplasate în centrele comerciale. Este o problemă majoră și mi se pare că aici trebuie intervenit clar din punct de vedere legislativ. Este nevoie de acest certificat verde, dar reglementările trebuie făcute corect. Vânzările sunt afectate și, după mult timp, marii câștigători sunt jucătorii care operează magazine mici, stradale. În această situație pierd cel mai mult produsele premium. Și oricum observăm o orientare mai mare spre segmentul de primă necesitate și probabil că același lucru se va întâmpla și în 2022. Un alt element care va afecta dezvoltarea comerțului în România este creșterea explozivă a prețurilor la nivel global. Noi importăm produse din 70-80 de țări în acest moment, nu cred că este la ora actuală un furnizor care să nu anunțe creșteri de prețuri determinate de scumpirea materiei prime, a ambalajelor, a energiei și a gazului. Iar toate acestea se suprapun cu un boom al tarifelor de transport mai ales de pe relația Asia. Apoi se adaugă cursul valutar și fluctuația continuă. Numai la dolar, spre exemplu, am avut creștere de 2-3% în doar trei zile. Avantajul este că activăm într-o categorie în care încă există cerere, cea a produselor de primă necesitate.
Interviul complet poate fi citit aici.



