Zero Waste, conceptul în care sustenabilitatea se „vinde” vrac
Pe 21 iunie, omenirea își consumase deja resursele naturale pentru acest an, poluarea și risipa alimentară contribuind major la acest declin. Dacă pentru mulți această informație încă nu are un impact asupra modului de viață, pentru Ana-Maria Răducanu, fondatoarea Zero Waste, este un semnal de alarmă extrem de puternic. Respectul față de natură stă la baza magazinului pe care l-a deschis în Capitală cu promisiunea că nimic din ce este cumpărat de la Zero Waste nu va ajunge la gunoi.
Pe strada Buzești, la numărul 20, într-un spațiu de 40 de metri pătrați, respectul pentru natură a prins formă pe rafturile unui magazin „fără risipă”. „Un spațiu de sprijin pentru practica unei vieți conștiente și responsabile”, după cum este descris public, Zero Waste este locul în care găsești de la alimente de bază, la detergenți și produse pentru igienă provenite din surse sustenabile și prezentate într-o manieră rară. În magazin sunt disponibile în jur de 440 de produse unice și majoritatea se vând vrac, în ambalaje reutilizabile. Ana-Maria Răducanu este omul din spatele conceptului și, până să deschidă magazinul, a trăit o viață integrată ecologic care a ajutat-o să înțeleagă mai ușor de ce este nevoie de schimbări la nivelul comportamentului de consum.
„Am lucrat în educație alternativă aproximativ opt ani și, ajunsă la stadiul de burnout, am plecat să locuiesc în niște comunități intenționale ecologice, eco-village-uri, unde am putut să văd ce înseamnă să ai un stil de viață cât mai aproape de ce înseamnă sustenabilitate reală”, povestește Ana-Maria. După cinci ani de la acel moment s-a întors în România și a realizat că vechiul stil de viață, orientat spre consumerism, nu mai este în acord cu principiile sale. Avea însă în continuare nevoie de alimente, de produse de curățenie, de lucruri de bază pe care și-a dat seama că nu le găsea ușor cât timp își dorea unele prietenoase cu mediul înconjurător. „Implica un research foarte mare și pierdeam foarte mult timp și bani căutând câte un produs în locuri diferite. Aveam nevoie de un loc integrat, de un magazin din care să pot să îmi fac cumpărăturile de bază. Era o nevoie personală foarte puternică și îmi dădeam seama că suntem mai mulți în situația aceasta”, își amintește fondatoarea Zero Waste.
Un concept al comunității
Așa a luat naștere ideea unui magazin fără risipă, dar, înainte ca acesta să existe fizic, debutul conceptului a fost făcut cu ajutorul unei pagini pe Facebook. Se întâmpla în urmă cu trei ani, iar pagina a gândit-o mai mult ca pe un loc unde să își adune ideile și inspirația. Profilul a crescut organic destul de rapid, semn că mulți oameni căutau exact genul de produse care îi lipseau și Anei-Maria. În 2018, fondatoarea Zero Waste a plecat în Marea Britanie să adune mare parte din banii cu care avea să deschidă magazinul la finalul anului trecut. În total, investiția s-a ridicat la aproape 30.000 de euro. „Tot proiectul s-a bazat pe comunitate, 30-40 de persoane au venit weekend de weekend, prin rotație, să amenajeze spațiul de vânzare. Nu aveam nimic. Eu eram un om, am primit cheile de la magazin și stăteam într-un spațiu pe care trebuia să îl transformăm într-un magazin.
Oamenii au venit voluntari, au pus rafturile, am făcut împreună amenajările interioare. Cred că acesta este marele plus pe care magazinul l-a adus înainte să existe: a putut să mobilizeze această comunitate. E magazinul nostru, al celor care l-am făcut să fie. Sunt oameni care vin la cumpărături, dintre cei care au lucrat la amenajare, și știu că acela este raftul pus de ei și au o altă satisfacție”, explică Ana-Maria. Fondatoarea descrie de altfel Zero Waste ca fiind un magazin comunitar - pentru că există datorită comunității locale care a contribuit inclusiv cu donații la investiția inițială - și un model de afacere regenerativă. „Ca model de business, 90% din ceea ce noi vom avea profit se întoarce către natură. Eu nu cunosc în România alt business care să facă acest lucru. Având în vedere dezastrul climatic și natural în care ne aflăm, chiar avem nevoie să redistribuim tot mai multe resurse financiare spre partea aceasta de regenerare a naturii”, declară Ana-Maria. Fondatoarea își dorește să finanțeze un proiect de eco-village, dar, totodată, în momentul în care va intra pe profit, parte din el va fi la dispoziția comunității care donează, iar membrii acesteia vor alege ce fac cu banii respectivi.
Sortimentația, o continuă provocare
Când a început să caute produsele pe care dorea să le vândă la Zero Waste, Ana-Maria a făcut cercetare întâi pe piața locală. Demersul nu a avut prea mult succes pentru că sunt puțini producători locali care pot livra în acord cu principiile Zero Waste. „Lucrăm în principal cu niște importatori pentru gama de alimente și acolo unde putem găsi produse locale, rar sunt certificate ecologic, așa că alegem produse importate, dar certificate”, spune Ana-Maria. Unde a găsit totuși producători locali a fost pentru gama de detergenți și de îngrijire personală. „Producătorul care este cel mai aproape de standardele noastre este cel de detergenți. E local, produce lângă Ploiești, e certificat ecologic, reprezintă o firmă mică de familie. Nouă ne vin produsele în sistem circular de ambalaje, adică bidoanele în care ne aduc detergenții, le returnăm și ei le reutilizează. Mai mult, au modificat special pentru noi niște rețete, astfel încât produsele să fie vegane”, explică fondatoarea Zero Waste.
Iar la nivel de calitate, cel mai bun feedback vine tocmai pentru aceste produse. Astfel că detergenții sunt cei mai căutați, apoi pudra pentru dinți, aceasta fiind produsă în București. În top urmează zmeura în ciocolată și crackerșii care sunt produși tot în Capitală din resturile de la o fabrică de sucuri presate la rece. Cum arată procesul de achiziție la magazinul fără risipă? Fiecare client vine cu recipientul lui sau poate lua unul din magazin dacă nu are deja unul de acasă, îl cântărește, scrie pe el greutatea, își alege produsele dorite și, la final, la casă, acestea sunt cântărite din nou și se scade greutatea ambalajului. Lunar, peste 500 de persoane trec pragul magazinului Zero Waste, iar în medie, valoarea unui bon este de aproximativ 70 de lei. Trebuie subliniat însă că magazinul nu este deschis șapte zile din șapte, ci de marți până vineri între 14:00 și 20:00, iar sâmbăta între 12:00 și 20:00.
„Ce sperăm să realizăm până la finalul acestui an este să facem funcțional magazinul online și să putem face livrări pe bicicletă în București. Accesibilizăm astfel achizițiile de la Zero Waste. Sunt oameni care comandă acasă genul acesta de produse, dar din păcate le comandă din surse cu plastic. Noi putem să răspundem acestei nevoi de a elimina plasticul și ambalajele”, declară Ana-Maria. În plus, pentru a respecta promisiunea că „tot ceea ce cumperi din magazin nu va ajunge la gunoi”, fondatoarea Zero Waste are un parteneriat cu Grădina Molcom pentru compost.
În cinci ani de acum, Ana-Maria Răducanu speră că va reuși să pună bazele centrului eco-village pe care și-l dorește și care poate deveni un centru de producție pentru anumite alimente căutate la Zero Waste, dar, totodată, să servească și ca un centru cultural și de educație. Este un stil de viață care se poate învăța, crede fondatoarea magazinului fără risipă și, adaugă ea, este mult mai simplu să înțelegi care este impactul acțiunilor tale zilnice dacă mergi într-un astfel de eco-village.
„Rezultatele modului nostru de consum vor începe să se vadă din ce în ce mai pregnant. Deja se văd în schimbările climatice și efectele lor asupra economiei și societății în general. Cred că încă mai avem un buffer de timp în care putem să alegem conștient să facem aceste schimbări. Din păcate, nu vom mai avea foarte mult timp să o luăm cu pași foarte mici și vom fi forțați să facem niște schimbări”, concluzionează Ana-Maria Răducanu.
