Ce caracterizează viitorul industriei alimentare
În ultimii doi ani, industria alimentară a fost supusă unor presiuni drastice, ceea ce a dus la apariția unor tendințe emergente care modelează felul în care consumăm și achiziționăm alimente. Popularitatea alimentelor funcționale a crescut drastic, la fel și preocuparea consumatorilor pentru sănătate. Alternativele pe bază de plante au cunoscut o creștere accelerată, mai ales în contextul în care întreruperile din lanțurile de aprovizionare cu carne au fost tot mai vizibile. Nu în cele din urmă, necesitatea unei transparențe mai mari, combinată cu investițiile fără precedent în tehnologia alimentară, comerțul online și livrarea rapidă au creat noi oportunități pentru jucătorii din piața FMCG. 
În fața unei cereri mai mari pentru produse alimentare cât mai sănătoase, companiile se concentrează pe strategii de politică alimentară și rețete mai bune. Investițiile în producția locală, în sustenabilitate și în agricultură verticală sunt doar câteva dintre tendințele pe care Euromonitor le-a identificat în raportul „Trends shaping the Future of the Food and Nutrition Industry”, detaliate mai jos.
Mâncatul conștient și alimentele ca medicamente
Limitele dintre alimente și superalimente se estompează pe măsură ce funcționalitatea devine o prioritate pentru consumatori, în special în direcții precum imunitatea, sănătatea sistemului digestiv și gestionarea stării de spirit.
Dorința puternică a consumatorilor pentru alimente și băuturi care stimulează imunitatea a inspirat inovarea produselor. De exemplu, cererea pentru iaurturi și produse lactate cu beneficii pentru sistemul imunitar a crescut cu 24%, în timp ce vânzările de probiotice s-au majorat cu 9% la nivel global din 2019 până la finalul lui 2020. Tot în rândul companiilor alimentare se remarcă o creștere a interesului pentru produse și soluții ce abordează bunăstarea emoțională, ameliorarea stresului și îmbunătățirea somnului prin alimente și băuturi infuzate cu CBD, aminoacizi precum L-teanina sau adaptogeni precum ashwagandha. O altă tendință emergentă este mâncarea funcțională cu accent pe frumusețe, pe măsură ce mai mulți consumatori devin interesați de promisiunile de beauty din consumul unor astfel de produse. De exemplu, Danone a lansat în SUA în 2020 primul său iaurt pe bază de colagen sub marca Light+Fit.
Etichetă curată și procesare minimă
Consumatorii caută din ce în ce mai multă transparență, produse cât mai puțin procesate și cât mai naturale. Cererea pentru ingredientele simple și recunoscute cu acreditări în materie de sănătate conduce detașat în topul inovației, astfel încât companiile reproiectează rețetele produselor pentru a include cât mai multe astfel de ingrediente și materii prime.
Wellness digital și personalizare
Tehnologiile inovatoare le permit consumatorilor să preia controlul asupra propriilor obiective de sănătate. Diverse aplicații și servicii online îi ajută pe consumatori să-și gestioneze greutatea, intoleranțele alimentare și preferințele pentru alimente pe bază de plante sau mai puțin procesate. Cererea de teste pentru microbiom și ADN este, de asemenea, în creștere, ceea ce creează mai multe oportunități de nutriție personalizată. Jucători de top din domeniul alimentar investesc în soluții digitale de wellness, de la modele D2C până la concepte de nutriție personalizată. De exemplu, Nestlé a achiziționat furnizorul de rețete sănătoase Mindful Chef, iar în 2020 a lansat, în China, nesQino, o soluție ce permite consumatorilor să personalizeze și să creeze o gamă de super băuturi sănătoase.
Creșterea dietelor speciale
Dietele ce abordează un anumit stil de viață, precum keto, paleo sau cu conținut scăzut de carbohidrați se bucură de o creștere în popularitate în ultimii ani, ceea ce a dus la un val de lansări de produse. Mai concret, în 2021, la nivel global, 9% dintre consumatori declarau că urmează o dietă săracă sau fără carbohidrați, în timp ce 38% precizau că au ales să consume mai puțini carbohidrați în încercarea de a pierde din greutate, arată datele Euromonitor.
Produsele cu astfel de mențiuni rămân de nișă din moment ce nicio categorie de alimente nu are mai mult de 2% din totalul de SKU-uri din zona keto, paleo sau cu puțini carbohidrați. Totuși, cererea pentru astfel de produse a crescut în ultima perioadă, în mod special în categoria de snackuri și cereale pentru micul dejun. Un exemplu de producător care a pariat pe acest segment este PepsiCo, care a lansat anul trecut brandul Hilo Life Chips, ce produce chipsuri tortilla keto friendly.
Alimente pe bază de plante și alternative vegetale
Consumatorii caută alternative sustenabile și etice pentru produsele de origine animală. Îngrijorările legate de sănătate susțin creșterea produselor plant-based în categorii precum carne, lactate, pește. O nouă generație de produse depășește inovația burgerului vegetal, pe măsură ce noi ingrediente și metode de producție permit producătorilor să imite gustul, textura și chiar experiența de gătit mai mult ca niciodată. Branduri precum Beyond Burger și Impossible au rămas în mintea consumatorilor, iar primul dintre acestea chiar a anunțat anul trecut că va lansa diferite variante ale burgerului său pe piața din China.
Pe segmentul de lactate, lucrurile evoluează și mai mult, pe măsură ce se realizează adevărate inovații în categoria de brânzeturi, precum îmbunătățirea gusturilor și a texturilor. Îngrijorările în legătură cu sustenabilitatea produselor accelerează și avansul segmentului de pește și fructe de mare pe bază de plante. Thai Union, unul dintre cei mai mari producători de carne de ton din lume, a înființat un centru global de inovare al cărui scop este „de a crea un viitor alternativ al proteinelor”, focusul fiind în special pe alternative pentru fructele de mare.
Origini, siguranță și trasabilitate digitală
Pe măsură ce originea produselor devine tot mai importantă pentru consumatori și autorități, lanțurile de aprovizionare fac investiții pentru a transparentiza conceptul „from farm to fork”. Inovațiile în trasabilitate, automatizare, agricultură verticală și e-commerce creează noi frontiere în proveniența alimentelor. Șocurile cauzate de pandemie asupra industriei alimentare în 2020 au fost o reamintire clară a provocărilor legate de siguranța alimentară ale țărilor care se bazează pe importuri. Prin urmare, politicile recente s-au orientat către investiții în promovare și încurajarea producției interne, precum și a agrotehnologiei. În același timp, campaniile promoționale urmăresc să stimuleze interesul pentru mărcile locale cu ingrediente native.
Pe măsură ce pandemia a dus la creșterea comerțului online, producătorii au investit în digitalizarea supply chain-ului. Trasabilitatea digitală a devenit posibilă și pe măsură ce costurile au scăzut. Una dintre cele mai cunoscute inițiative de acest gen a venit din partea IBM - Food Trust - o soluție menită să ajute la urmărirea tranzacțiilor de-a lungul lanțurilor de aprovizionare alimentară, blockchain ce a fost adoptat de jucători precum Walmart, Unilever sau Nestlé.
Food tech și agricultură verticală
Niciun sector nu a beneficiat mai mult de convergența tehnologiei și a tendințelor privind originea produselor mai mult decât agricultura verticală. Atracția acestui sector rezultă din poveștile puternice despre proveniența alimentelor. Cu ajutorul tehnologiei se creează alimente mai proaspete, mai sustenabile, pe tot parcursul anului și în toate mediile. Beneficiile agriculturii verticale pot fi profunde mai ales în locațiile nesigure în ceea ce privește aprovizionarea cu apă. De exemplu, în fața amenințării secetei, startup-uri precum UrbanKisaan contruiesc ferme verticale în orașele din India.
Produse locale
Produsele locale au devenit o realitate a ultimilor ani, pe măsură ce consumatorii s-au orientat către astfel de produse în încercarea de a se reconecta cu cultura locală sau pentru a susține economia locală. În pandemie, oamenii au găsit în producția locală confort și siguranță alimentară. Astfel, deloc surprinzător, 62% dintre retailerii care au participat la studiul „Voice of Industry: Retailing Survey”, desfășurat de Euromonitor, au declarat că tot mai mulți oameni se orientează către produse locale.
Sustenabilitate
Poveștile despre originea produselor se află în centrul strategiei de sustenabilitate. Consumatorii care cumpără astfel de produse o fac din motive etice sau din preocupările față de mediu pe care acestea le ridică. De exemplu, Imperfect Foods luptă împotriva risipei alimentare comercializând produse refuzate de retaileri din cauza aspectului și a imperfecțiunilor. Compania, care propune un abonament consumatorilor finali, și-a majorat businessul cu 200% în 2020, ajungând la o cifră de afaceri de 500 de milioane dolari.
Livrare rapidă
Tot pandemia a dus la dezvoltarea livrării de cumpărături alimentare, iar un factor care a făcut diferența între companii a fost rapiditatea cu care produsele au ajuns la destinatari. Consumatorii tineri înclină mai degrabă pentru o livrare rapidă în detrimentul altor aspecte, mai tradiționale, precum taxa de livrare sau retururile gratuite. Pentru a ajunge la consumatori mai repede, proximitatea devine esențială. Livrarea ultra rapidă devine posibilă cu ajutorul centrelor de microfullfilment, amplasate strategic în puncte cheie din zonă. Pe piața locală, Glovo, Tazz sau Bolt Market reușesc să livreze cumpărături în mai puțin de o oră.
Te-ar putea interesa și: Tendințe care modelează comerțul „viitorului”
