Cătălin Samara, Bringo International: Ne-am propus ca în termen de cinci ani să dublăm businessul
După un 2022 cu creșteri similare anului anterior, dar cu un context de piață și un comportament de achiziție total diferite, Bringo România vrea să-și sedimenteze poziția de lider în e-groceries prin servicii dedicate utilizatorilor, cât și prin aprofundarea altor verticale de business, în special a zonei HoReCa. Miza, după cum susține Cătălin Samara, CEO Bringo International, este de a deveni un adevărat mall virtual și de a dubla businessul în termen de cinci ani.
Cum arată bilanțul Bringo România pentru acest an în ceea ce privește indicatorii financiari?
Estimez că 2022 s-a încheiat pe un trend bun, adică peste 2021 în ceea ce privește cifra de afaceri și că rămânem în continuare un business profitabil, ca și în ultimii ani, ceea ce demonstrează încă o dată soliditatea afacerii locale. Așadar, pentru 2022, estimăm o creștere cel puțin la nivelul celei de acum doi ani (n.r în 2021 Bringo România și-a majorat cifra de afaceri cu 39%), dar rezultatul depinde de evoluția din luna decembrie care este una importantă. Demn de menționat este că ne-am păstrat ritmul de creștere și profitabilitatea în condițiile în care am avut un context de piață total diferit de 2021. De asemenea, am avut o bază de clienți în permanentă creștere, iar faptul că am reușit să îi păstrăm și să îi loializăm, în aceste condiții, cu atât mai mult este un aspect pozitiv. Până la jumătatea lui 2022 am trecut de pragul de cinci milioane de comenzi, iar până la finalul anului am depășit șase milioane de comenzi.
Cum diferă acest context de piață și cum s-a reflectat asupra businessului?
Avem multe intervale de timp necomparabile, dacă în 2021 încă aveam restricții și accesul în magazine era limitat, iar atunci vânzările explodau, 2022 a venit cu noi obiceiuri de consum, oamenii au revenit în offline. Se remarcă un flux ca cel dinainte de pandemie, asta într-un context în care e-commerce-ul nu crește spectaculos, chiar stagnează față de 2021. Anul trecut a venit la pachet cu alte provocări mai mari, precum războiul, inflația, o atenție mai mare acordată consumului.
Cum s-a modificat în acest caz coșul de cumpărături al Bringo, în ceea ce privește valoarea, frecvența și produsele comandate?
Frecvența de cumpărare în cadrul Bringo este între 2,5 și 3 comenzi pe lună ale unui client unic. Deci putem spune că face aproape un coș săptămânal. Comparând cu 2021, frecvența este puțin mai joasă. În schimb, observăm o creștere a coșului mediu. Valoarea este mai mare atât pentru că utilizatorii Bringo cumpără mai mult, dar și din cauza inflației și a prețurilor mai mari. Ce e important este că numărul de linii de produse într-un coș nu a scăzut, este similar sau poate chiar în creștere. Vorbim din nou de un context incomparabil, în 2021 aveam niște limitări de SKU-uri pe care le puteam livra repede, fiind fortați de restricțiile din magazine. Un lucru important de menționat este că, în cadrul Bringo, valoarea coșului mediu este dublă față de valoarea coșului celui mai bun magazin offline alimentar al fiecăruia dintre cei trei mari retaileri alimentari listați pe Bringo. Coșul mediu Bringo, mixat între toți jucătorii, este undeva în jurul a 55 euro.
Care este strategia de business din spatele listării unor lanțuri mari de retail și cum s-a tradus în colaborarea cu Carrefour?
Până în 2021, Carrefour România deținea 100% Bringo. În momentul de față, Bringo este deținut de grupul francez Carrefour. Diferența majoră față de 2021 este că grupul se comportă, în prezent, ca un simplu investitor, ceea ce nouă ne permite o dependență mult mai mică de Carrefour România, care rămâne un player în aplicație, ca oricare altul listat. De aici și deschiderea către ceilalți retaileri, Penny și cora. „Ruperea” de Carrefour România, dacă vreți să o numiți așa, deși nu este cazul, vine cu un plan pe care îl aveam deja, de a dezvolta un mall virtual, un marketplace al magazinelor fizice, având ca element central magazinele alimentare. Orice jucător, de orice natură, este binevenit în aplicație. Avem în prezent peste 300 de branduri cu 3.000 de magazine fizice la nivel național. Din marile rețele alimentare, prezente Carrefour cu cele patru formate, Penny și cora, atât cu hypermarketurile, cât și cora urban. Avem și retaileri independenți, precum Paco Supermarkets, am lansat de curând parteneriatul cu parfumeriile Douglas, am implementat, până la finalul anului 2022, toate magazinele iStyle și suntem în discuții și cu alți jucători - aproape toți marii retaileri alimentari, inclusiv cu piețe alimentare, precum Casa Unirea.
Cum arată topul vânzărilor în cadrul Bringo, atât pe partea de retaileri, cât și din perspectiva categoriilor de produse?
Activăm pe 15 verticale de business, dar partea de e-groceries și fresh este cea mai importantă, urmată de farmacii și petshopuri. Nu suntem atât pe relevanți pe zona HoReCa și, dacă este o direcție strategică pe care mizăm în 2023, este să ne dezvoltăm puternic pe zona de restaurante care vine la pachet cu o frecvență crescută și aduce o categorie de clienți ușor diversificată. Pregătim practic viitorul pentru că sunt mulți tineri care comandă mâncare din restaurante și, pe măsură ce se maturizează, vrem să îi ținem aproape și pe partea de groceries. În 2023 vom avea un focus major pe toate verticalele de business, dar zona HoReCa reprezintă o prioritate. Cât despre cum arată coșul Bringo, top retaileri sunt marile rețele alimentare, cel mai mare jucător din aplicație este de departe Carrefour, dar Penny și cora evoluează bine și au creșteri exponențiale. Ca tip de produse, cele mai achiziționate sunt sortimentele din categoria fresh, bananele sunt cele mai comandate în termeni valorici, urmate de alte legume și fructe, produse lactate, apă, congelate și, nu în cele din urmă, produsele de curățenie, scutece.
România rămâne cea mai mare piață pentru Bringo? Care sunt particularitățile pieței locale de e-groceries?
România este cea mai mare piață pentru Bringo, aici avem prezența cea mai puternică. La finalul anului 2022 am ajuns în 44 de orașe, cu noile deschideri din Bistrița, Slatina, Lugoj. Belgia urmează în top, Argentina a demarat în vara lui 2021, iar Maroc în 2022, așa că este prea devreme să vorbim de rezultate. Ce pot să spun este că în România, în comparație cu Belgia, funcționeză foarte bine livrarea de 90 de minute, în timp ce în Belgia lucrurile sunt foarte sedimentate pe zona de click&collect. Observând comportamentul post pandemie, cred că click&collect, cât și livrarea programată sunt adaptate unei populații care a trecut prin două perioade distincte, cu un consum și cerințe diferite, tocmai de aceea vrem să promovăm local și astfel de livrări, nu doar cele în 90 sau 30 de minute.
Ce alte planuri de dezvoltare aveți pentru 2023 și ce target v-ați impus?
Am lansat de curând un redesign al aplicației și ne propunem să lucrăm în permanență în zona asta, de exemplu atmosfera Crăciunului sau a altor sezoane festive să se regăsească în Bringo și din perspectivă vizuală, cu un layout specific. Am lansat și urmează să avem în continuare un focus major pe piața de bonuri de masă. Lucrăm cu Sodexo, Up și Edenred. În momentul de față suntem singurul agregator care permite plata cu bonuri de masă în retailul alimentar. Lucrăm la niște features utile pentru client de tip filtrare și sortare pentru fiecare magazin listat pe Bringo, precum și un wallet în aplicație unde utilizatorii să își poată salva cardul, să facă refund. Mai avem în plan coșul partajat între membrii familiei, am investit foarte mult în motorul de căutare și vom investi în continuare pentru că principiul după care ne ghidăm când dezvoltăm aceste facilități este că Bringo e mai mult decât o platformă de livrare, e un personal shopper, ceea ce face acest concept unic pe piața locală.
Cât despre targetul Bringo România pentru 2023, noi ne-am propus ca, în termen de cinci ani, să dublăm businessul, ceea ce înseamnă o creștere medie de 20% de la an la an. Potrivit Nielsen, creșterea pieței în 2023 față de 2022 este estimată la 7%, iar obiectivul nostru minim este de a ne păstra cota de piață, în condițiile în care avem concurență nouă, așa că ne propunem un avans între 15% și 20%.
Care sunt trendurile care definesc piața în 2023?
Un trend important este zona de loializare. Noi la Bringo ne-am integrat mult cu strategia retailerilor de fidelizare. Cred că trendurile în e-groceries or să vină, de fapt, din ceea ce își vor dori retailerii să transmită în digital. Ce mai văd important este zona de testare de promoții, cred că este necesar să te adresezi diferit în online față de canalul offline. România este departe față de piețele occidentale în zona e-groceries și sper că piața se va duce cumva spre o digitalizare din ce în ce mai mare.