Un an plin în retail, sfidând declinul pieţei în Serbia | Progresiv
Anul 2013 a fost marcat de intrarea unei reţele străine puternice de retail în Serbia: Casino. Lidl îşi pregăteşte şi el terenul pentru o lansare pe piaţă în forţă. În tabăra reţelelor locale de magazine, 2013 a adus mai multe fuziuni şi achiziţii, tranzacţiile demonstrând faptul că jucătorii autohtoni se pregătesc să facă faţă unei competiţii mai primejdioase venite din partea lanţurilor internaţionale. 
Grupul francez Casino, în parteneriat cu compania Sodibal, a deschis primul său magazin Casino Supermarché în Belgrad în cursul lui 2013. Compania a anunţat că va avea deja şapte magazine operaţionale la începutul acestui an. În plus, Casino a lansat pe piaţa sârbă circa 300 de mărci private, care vor fi distribuite în întreaga zonă Balcanică de către Sodibal.
Mult-aşteptatul Lidl nu a deschis magazine în Serbia în 2013, însă a continuat să cumpere terenuri pentru construirea acestora. Carrefour este aşteptat şi el în Serbia în 2015. Pe lângă lansările de reţele noi de retail planificate în 2013, piaţa de profil a înregistrat şi un exit: reţeaua croată KTC, care toamna trecută şi-a închis toate magazinele, localizate în provincia Voivodina.
Retailul se consolidează
În ceea ce priveşte retailerii care au deja operaţiuni în Serbia, aceştia au avut numeroase deschideri de magazine pe parcursul anului. Grupul belgian Delhaize, prezent pe piaţa sârbă din 2011 prin achziţia Delta Maxi şi care a deschis 15 noi unităţi şi a renovat alte 18 în 2012, a continuat să investească şi în 2013. Compania a deschis 20 de magazine în toată Serbia anul trecut.
Divizia sârbă a Delhaize constă în 380 de magazine şi cinci formate de retail: Maxi, Mini Maxi, Tempo, Tempo Express şi Shop&Go. Totodată, compania a depus eforturi şi pentru dezvoltarea mărcilor sale private. În plus, Delhaize a pus bazele unui nou centru de distribuţie în Stara Pazova în luna aprilie, în urma unei investiţii de 50 de milioane de euro ce urmează să se finalizeze până în 2015.
La jumătatea lui 2013, 53% din acţiunile Mercator au fost vândute companiei croate Agrokor. Reprezentanţii Agrokor susţin că au plătit 240 de milioane de euro pentru 53,12% din acţiunile Business System Mercator, potrivit agenţiei de presă Tanjug. Autoritatea slovenă pentru concurenţă a aprobat tranzacţia. Secretarul de Stat în Ministerul Comerţului, Dragovan Milićević, consideră că Agrokor, după preluarea Mercator, va controla circa 74-75% din cifra de afaceri a pieţei FMCG din Serbia, alături de Delhaize.
Agrokor operează deja reţeaua de retail Idea în Serbia, iar după preluarea Mercator compania croată va deţine 32,2% din piaţa FMCG din această ţară. Prin această tranzacţie, Agrokor ar putea deveni al doilea cel mai mare retailer din Balcani, după grupul Schwarz (Lidl şi Kaufland). Idea Company, care a preluat hypermarketurile şi angajaţii reţelei slovene Tuš în Serbia, a continuat să deschidă magazine mici, de cartier, în Belgrad şi Novi Sad; aceste unităţi au suprafeţe de vânzare de circa 100-250 de metri pătraţi. În plus, compania a deschis şi magazine mai mari, de 800-900 mp, pe parcursul anului trecut.
La jumătatea anului 2013, peste 1.000 de magazine mici independente de pe teritoriul Serbiei erau deja intrate în programul de franciză al Metro Cash&Carry, denumit „Moja radna” (Magazinul Meu – în traducere). Metro a fost activ pe parcursul întregului an şi în ceea ce priveşte propriile formate de magazine, deschizând primul centru de discount specializat pentru circa 3.000 de articole nealimentare, printre care electrocasnice, unelte, îmbrăcăminte şi încălţăminte, articole sportive şi sezoniere, etc. Îm 2013, compania a introdus un concept îmbunătăţit şi o nouă sortimentaţie în magazinele Cash&Carry.
Printre altele, Metro a implementat o nouă modalitate de expunere a produselor în magazin, spaţiul de vânzare fiind împărţit în „lumi” sau insule – unităţi concepute pentru diferite activităţi.
Un an bun pentru reţelele locale
Reţelele locale de retail au avut un an bun. Gomex, care deţinea 94 de magazine la începutul lui 2013, a înregistrat un progres semnificativ pe parcursul anului. Expansiunea a continuat pentru compania care avea operaţiuni doar în Voivodina, aceasta semnând recent un memorandum de afaceri şi cooperare tehnică cu Novitas, companie de retail din oraşul Šabac. Gomex intenţionează să deschidă un centru de distribuţie în acest oraş, precum şi să construiască şi să renoveze alte circa 50 de magazine. Šabac va deveni baza de la care Gomex îşi va continua expansiunea în Serbia.
La rândul său, Dis Company - cel mai mare retailer local - a deschis primul centru de retail de mari dimensiuni în Niš, în luna aprilie, acesta având o suprafaţă totală de 6.000 de metri pătraţi, dintre care 4.000 de metri pătraţi aparţin brandului Plus; acest brand este rezervat magazinelor cu cea mai mare suprafaţă şi cea mai variată sortimentaţie din lanţul operat de Dis – doar unităţile din Belgrad şi Novi Sad operau sub acest brand până când a fost acordat şi magazinului din Niš.
După această deschidere, Dis a inaugurat o unitate şi în Požarevac, în luna august, aceasta având o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi şi o sortimentaţie de peste 12.000 de articole. La finalul lui 2013, Dis îşi extinsese reţeaua cu 16 magazine (supermarketuri şi hypermarketuri) – numărul include şi deschiderile din Kraljevo şi Vršac. Investiţia totală în acestea din urmă a fost de 8 milioane de euro. Pe lângă magazinele proprii, Dis Company operează în sistem de franciză peste 650 de magazine, având mai mult de 420 de contracte active.
Reţeaua locală de magazine de tip convenience (proximitate) Corner Shop a sărbătorit cea de-a patra aniversare. Cu această ocazie, compania a lansat şi un nou format – Premium Corner Shop – ale cărui magazine vor fi localizate în zone rezidenţiale exclusiviste, precum şi în centre comerciale şi mall-uri, oferind o gamă atent selecţionată de produse de calitate. Compania operează deja două formate de retail – Corner Shop şi Corner Market - reţeaua numărând 106 magazine.
Modificări legislative
În 2013, Parlamentul sârb a adoptat o serie de amendamente la Legea Comerţului. Una dintre noutăţi face referire la mărcile private, în sensul că pe ambalajele acestora poate fi scris doar numele retailerului care le deţine, nu şi cel al producătorului. De asemenea, Centrul pentru Dezvoltarea Comerţului a fost desfiinţat – rolul acestuia era de a aproba funcţionarea magazinelor cu peste 2.000 de metri pătraţi.
Cea mai importantă schimbare adusă de adoptarea amendamentelor la Legea Comerţului se referă la metoda de determinare a poziţiei dominante pe piaţă. Până acum, se considera că o companie care deţine mai mult de 40% din piaţă are o poziţie dominantă, însă în viitor cota de piaţă va fi doar unul dintre parametri luaţi în calcul pentru a determina o astfel de situaţie. Puterea financiară a jucătorilor de pe piaţă, avansul tehnologic şi structura pieţei vor fi şi ele luate în considerare de acum încolo. În plus, se va ţine cont şi de uzura morală şi de termenul de executare a procedurilor de analiză ale Comisiei Anti-monopol, care vor putea fi extinse de la 3 la 5 ani.
În octombrie au intrat în vigoare şi noile reguli de etichetare şi promovare pentru produsele alimentare. Principalele schimbări sunt legate de obligativitatea menţionării valorilor nutriţionale, alinierea la normele UE în privinţa aportului zilnic de vitamine şi minerale prin enunţarea compoziţiei chimice a acestora, fontul folosit pe etichete (care nu poate fi prea mic), formularea clară a componentelor care pot provoca alergii, şi nu în ultimul rând includerea pe ambalajul produselor a unor avertismente, în cazul alimentelor care conţin cofeină, steroli din plante, etc. Perioada de tranziţie pe care producătorii o au la dispoziţie pentu a se alinia la aceste reglementări noi este de 18 luni.
La finalul anului trecut, Consiliul Naţional pentru Protecţia Consumatorului a adoptat ultima versiune a draftului pentru noua Lege pentru Protecţia Consumatorului, care va fi armonizată cu legislaţia şi practicile Uniunii Europene. Legea sporeşte atribuţiile şi competenţele inspectorilor în procesul de protecţie a drepturilor consumatorilor, îmbunătăţind totodată mecanismele de rezolvare extra-judiciară a conflictelor în această zonă.
Începutul lui 2013 a însemnat şi luarea primelor măsuri de reducere sau eliminare a taxelor vamale pentru anumite bunuri de larg consum: anumite tipuri de alimente, cosmetice, produse chimice pentru curăţenie, îmbrăcăminte, maşini, mobilă sau materiale de construcţii. Guvernul sârb a definit şi produsele pentru care importatorii vor plăti taxe speciale: toate tipurile de carne, cârnaţi, lapte, iaurt, unt, margarină, toate tipurile de branză, ouă de consum şi cartofi. Toate acestea în contextul în care Serbia şi-a setat ca obiectiv aderarea la Uniunea Europeană în anul 2020.
Articol scris de Dragana Vraneš, editor revista Progresiv Serbia.
