Trade Round Table, editia a VI-a | Progresiv
Cu mai mult sau mai putin entuziasm dar, cu siguranta, cu mai multa experienta, industria romaneasca de retail si FMCG trebuie sa-si proiecteze anul 2010. Dar cum? Ce schimbari a adus anul 2009 in acest domeniu si cum trebuie ele interpretate? Cum s-au modificat comportamentele de consum? Ce transformari au suferit relatiile dintre partenerii de afaceri? Ce riscuri si ce oportunitati ne stau in fata? Acestea au fost intrebarile la care au raspuns cei invitati sa vorbeasca la Trade Round Table Magazinul Progresiv, editia a VI-a. Concluziile sunt aproape unanime: este nevoie de si mai multa cooperare si dialog intre furnizori si comercianti, consumatorul s-a schimbat iremediabil in sensul economisirii, motiv pentru care si marcile proprii sunt in atentia retailerilor mai mult ca niciodata. Si 2010 va fi un an greu, dar industria de retail si FMCG pare sa aiba la indemana mijloacele de a depasi dificultatile. 
Pe scurt, despre prezentarile lectorilor
Cecile Riverain, Senior Business Analyst - International, IGD
La nivel european, recesiunea a schimbat comportamentele si a creat noi oportunitati. Preturile competitive vor ramane in atentie, in timp ce retailerii si producatorii cauta cai de a reduce costurile si de a-si eficientiza modelele operationale. Creste importanta discounterilor si a marcilor proprii, pe care retailerii le aduc in centrul preocuparilor lor. Consumatorii recunosc imbunatatirea calitatii acestora si nu vor reveni la vechile obiceiuri, asa ca „urmati consumatorul” si retineti ca „perceptia inseamna realitate”.
Irina Misu, Account Manager, MEMRB
Comertul modern a crescut cu 15% ca numar de puncte de vanzare, in iunie 2009 fata de 2008. Cea mai mare rata de crestere a avut-o canalul discount. Hypermarketurile detin o pondere pregnanta in vanzarile valorice de FMCG, fiind urmate de cash&carry. Produsele alimentare au avut cea mai mica rata de crestere valorica in comertul modern, la polul opus fiind tigarile. Produsele nealimentare isi aduc contributia determinanta la cota de piata totala a marcilor private. Ca si rata de crestere a volumului fata de inceputul anului, marcile private pentru bauturi depasesc celelalte categorii.
Claudia Lascar, Retailers Service Manager, Nielsen
La nivelul comertului traditional, retailerii s-au confruntat in 2009 cu dificultati legate de schimbarea pretului de achizitie, schimbari in volumele de achizitii si intarzierea platilor catre furnizori. Masurile luate, in acest context, au fost micsorarea stocurilor, micsorarea volumului si a frecventei achizitiilor si reducerea sortimentatiei. Impactul asupra consumatorului nu ar trebui sa fie foarte mare intrucat reducerea stocului / sortimentatiei a fost, in genere, sub 15%. Pentru 2010, 43% dintre retaileri previzioneaza o situatie mai buna pentru activitatea lor decat in 2009.
Lucian Bondoc, Partener Salans
Prezentarea a abordat principalele aspecte juridice aparute in 2009, cu referiri la legea concurentei si la cea privind comercializarea produselor alimentare. Din punct de vedere concurential, cea mai importanta modificare se refera la politica de clementa, in timp ce legea comercializarii produselor alimentare este intr-o pondere covarsitoare neclara. In 2010 se vor intensifica situatiile de insolventa, va creste volumul si complexitate litigiilor, se va dezvolta factoringul, vor continua investigatiile Consiliului Concurentei.
Cosmin Alexandru, Brandivia
Tema abordata a fost criza ca sansa pentru oameni, dincolo de businessuri si targeturi. La nivel personal, criza ne-a readus simtul si masura realitatii, am recastigat interesul pentru cumpatare si „nu mai vrem lucruri doar pentru ca altii le vor, aceasta fiind o dovada de sanatate sociala care nu cred ca ar fi aparut in lipsa crizei”. „Am pierdut convingerea ca e mai bine sa te imprumuti, decat sa produci sau sa acumulezi”, dar ne-am reintors asupra noastra insine, „am pierdut clienti, dar am castigat sansa de a ne trata mai bine clientii”.
Daniel Enescu, Partener Daedalus Group
Cat de eficiente sunt promotiile, raportat la efortul investit in ele? Prezentarea a exemplificat cu rezultatele obtinute de diverse tipuri de promotii, ajungand la cateva concluzii. Generozitatea este doar o premisa. Efectul puternic de ware-out limiteaza eficienta promotiilor generoase in timp si afecteaza brandul. Creativitatea si / sau relevanta sunt elemente critice pentru succesul unei promotii, iar timingul ales poate influenta semnificativ efectul acesteia. Desi nu pare, promotiile au un grad de complexitate comparabil cu publicitatea, de aceea merita un nivel de atentie comparabil.
Anca Vizireanu, Director Cumparari Produse Alimentare, METRO Cash & Carry Romania
Prezentarea a pus accentul pe parteneriatul Metro Cash & Carry – furnizori, subliniind faptul ca asteptarile clientilor determina propriile asteptari ale Metro de la furnizori. Acestea se traduc prin preturi si promotii competitive, livrari regulate conform solicitarilor, produse care satisfac nevoile clientilor, inovatii, calitate, servicii profesionale vanzare si post-vanzare.
Metro va continua sa puna accent pe marcile sale proprii si sa-si sprijine clientii prin programe precum Centrul de Competenta pentru Revanzatori si Centrul de Competenta in Gastronomie.
Andrei Haret, Vice-Presedinte Vanzari si Distributie, Ursus Breweries
Intr-o perioada dificila, Ursus a ales sa-si sustina distribuitorii, elaborand un program concret cu trei componente: masuri de ameliorare a cash-flow-ului, de imbunatatire a managementului profitabilitatii si a capabilitatii manageriale.
Pentru ameliorarea cash-flow-ului, masurile au vizat credit pana la 1 an pentru dezvoltare logistica, extensii la termenul de plata la inceput de sezon, amanari la depunere de cecuri pentru evitarea incidentelor de plata, management al stocurilor, ajustare targete. Pentru imbunatatirea profitabilitatii, Ursus a marit frecventa actiunilor promotionale pentru sustinerea vanzarii intregului portofoliu, inclusiv a brandurilor premium.
Aura Radulescu, Director Achizitii, Provera
Noul context economica obliga furnizorii si comerciantii sa comunice si sa coopereze mult mai bine. Cooperarea se traduce prin business plan comun, ajustarea rapida a obiectivelor comune la schimbarile pietei, dezvoltarea marcilor proprii, extinderea portofoliului de produse prim pret, largirea segmentelor produselor cu conditionare mica, dezvoltarea categoriilor de nisa – bio, eco -, revizuirea gamelor premium. Cooperarea trebuie sa se imbunatateasca si la nivelul promotiilor (reduceri relevante de pret, implantare raportata la cifra de afaceri si rentabilitatea generala) si al logisticii (eficientizarea receptiilor de marfa, controlul lipsurilor la receptie, informatizarea gestiunii etc.)
