Scena retailului ungar in 2009 | Progresiv
Intr-una dintre cele mai dure perioade din ultimii 20 de ani, sectorul alimentar ungar a fost nevoit sa infrunte o scadere serioasa a consumului. In ciuda acestui fapt, majoritatea comerciantilor au continuat sa inaugureze noi magazine si sa exercite presiuni suplimentare asupra furnizorilor lor. 
Daca vrem sa intelegem tendintele din 2009 in sectorul alimentar, in primul rand trebuie sa facem o scurta trecere in revista a evenimentelor din anul care a trecut. Este evident ca Ungaria – afectata de criza economica si financiara globala – s-a confruntat in acelasi timp si cu problemele nerezolvate din anii anteriori. Toate acestea au condus la demisia, in martie, a guvernului Gyurcsány si instalarea guvernului Bajnai – ai carui membri fac parte din Partidul Socialist Ungar - noul guvern avand sarcina de a echilibra bugetul de stat si de a indeplini termenii creditului FMI in scurta perioada ramasa pana la alegerile din 2010.
La inceputul unui nou an, putem spune ca Bajnai a reusit sa salveze tara de la colapsul financiar si a reusit sa recastige increderea factorilor de decizie din economia internationala - dar toate aceste eforturi au avut efecte serioase asupra economiei ungare, asupra societatii si, nu in ultimul rand, asupra sectorului bunurilor de larg consum.
Consum in scadere
Ceea ce guvernul Bajnai putea face in conditiile date era sa adopte masuri urgente de stabilizare a factorilor macroeconomici. Insa, acest guvern nu are un fundal bine definit, sprijin sau timp pentru a face schimbarile necesare la baza sistemului economic si social. Aceasta va fi sarcina noului guvern – care cu siguranta va fi Fidesz, partidul de opozitie– desi nu este foarte clar, inca, daca vor dori aceste masuri sau nu, sau daca vor opta doar pentru o parte din ele.
Stim cu siguranta insa ca pasii facuti de guvernul Bajnai au avut un efect negativ urias asupra situatiei gospodariilor si au tras in jos consumul, aproape pana la nivelul inregistrat in anii 2000. (In majoritatea tarilor europene – in special in Europa de Vest – reactiile guvernelor vizavi de criza au fost in sens invers: au luat masuri care au condus la scaderea investitiilor in sectorul de afaceri, dar consumul nu a inregistrat scaderi semnificative).
In prima jumatate a anului 2009, reactia consumatorilor ungari la noua situatie economica a fost reorientarea catre bunuri mai ieftine. In acest fel, acestia au reusit sa-si mentina volumul consumului, dar in a doua jumatate a anului – cand conditiile de piata s-au inrautatit - nu au mai avut alta optiune decat scaderea volumelor cumparate.
Inainte de a finaliza privirea de ansamblu a mediului macroeconomic, trebuie sa mentionam o masura a guvernului Bajnai care este strans legata de sectorul bunurilor de larg consum. In luna iulie, nivelul de 20% al TVA-ului, stabilit in 2006, a crescut la nivelul precedent, de 25%. Lactatele si produsele de panificatie sunt execeptia de la aceasta regula, fiind considerate produse de baza, astfel ca TVA-ul aplicabil acestor produse este de doar 18%.
Argumente privind posibilele efecte ale cresterii nivelului TVA au fost aduse in decursul intregului an.
In timp ce furnizorii sustin ca retailerii nu vor modifica preturile la raft, dar ca acestia vor transfera presiunea costurilor suplimentare asupra lor, retailerii afirma ca vor exista si cresteri de pret, dar ca va dura cateva luni pana ce acestea se vor materializa. In acest moment, la inceputul noului an, inca nu putem identifica schimbari semnificative la nivelul preturilor care sa fie strans legate de modificarea nivelului TVA.
Expansiunea comerciantilor – in ciuda recesiunii economice
Cei mai multi jucatori internationali din retailul ungar si-au continuat planurile de expansiune in 2009 in ciuda recesiunii si a scaderii consumului. Cele trei retele ungare – Coop, CBA si Reál – au incercat sa tina pasul. In ceea ce priveste numarul deschiderilor, primele doua retele au dovedit ca sunt in masura sa mentina ritmul.
In 2009, potrivit Nielsen, discounterii si farmaciile au avut cea mai agresiva expansiune.
Aldi, prezent in Ungaria de aproape doi ani, are 50 de magazine, dintre care zeece deschise in 2009. Lidl a trecut de 100 de magazine, in timp ce Penny Market, cel mai vechi lant de magazine, ajunge la aproape 200 de locatii. Este interesant de observat ca CBA a patruns in sectorul discounterilor prin inaugurarea primului magazin de acest format in noiembrie 2009.
Spar, pretinzandu-se a fi expert al supermarketurilor de inalta calitate, nu numai ca a deschis noi magazine, dar a transformat intreaga retea a fostului discounter Plus (174 de magazine) in supermarketuri. Pare a fi un concept interesant in ceea ce priveste tendintele mentionate anterior si multi experti sugereaza ca s-ar putea sa nu fie cea mai potrivita strategie in conditiile actuale. Dar, cu peste 400 de magazine in Ungaria, Spar refuza sa dea atentie acestor zvonuri subliniind ca magazinele de inalta calitate ofera reduceri de pret care fac ca o locatie de acest gen sa fie o alternativa buna si pentru consumatorii mai saraci.
In timp ce Tesco a continuat extinderea retelei sale de hypermarketuri intr-un ritm modest prin deschiderea a aproximativ zece magazine (dispune de o retea de circa 100 de magazine) depune eforturi mari pentru extinderea formatului Tesco Express in centrele oraselor. In ciuda faptului ca acesta include mai putin de 20 de magazine in prezent, estimam o extindere puternica in 2010 si observam, de asemenea, ca Tesco, cu noul format de magazine mici, a intrat in orasele in care a nu era prezent inainte.
Magazine independente pierd treptat cota de piata. Pentru multe dintre ele, sarbatorile de iarna din 2009 ar putea fi ultimele, dat fiind ca multe magazine ar putea decide sa inchida locatii dupa bilantul din aceasta perioada. Mai departe, trebuie sa subliniem faptul ca perioada sarbatorilor de iarna s-ar putea sa fi fost critica si pentru retele mai mari, o noua situatie careia acestea trebuie sa-i faca fata.
Producatorii – sub presiune
Multi furnizorise confrun ta cu lipsa lichiditatilor in conditiile in care bancile au redus semnificativ imprumuturile, ca reactie la criza financiara. Statul le ofera cateva facilitati financiare (cum ar fi garantiile imprumuturilor), dar acestea au efecte reduse intrucat bancile private nu sunt dornice sa participe la aceste proiecte. Astfel, am vazut producatori ungari importanti ajunsi la faliment in 2009 si, in cateva cazuri, companiile ar fi putut supravitui, avand produse competitive, dar problema lichiditatilor nu a putut fi rezolvata la timp.
Pe langa acestea, producatorii trebuie sa infrunte marcile private, ajunse la circa 20% din piata ?i in continua cre?tere. Mai mult, nici producatorii mari nu sunt in postura de a refuza productia marcilor private.
In incheiere, privim retrospectiv la povestea „Codului etic in sectorul alimentar”, initiat de toate partidele politice din Ungaria si sustinut de Ministerul Agriculturii. Planul viza ca acest document sa reglementeze legatura intre fermieri, producatori si retaileri, prin urmare intregul segment. Discutiile au debutat in primul trimestru al anului, iar intelegerea a fost finalizata in aprilie insa reactia Consiliul Ungar al Concurentei a anulat toate demersurile.
Autoritatea de stat a sustinut faptul ca zece puncte ale codului (din cele 94) sunt impotriva concurentei si au demarat o ancheta detaliata. Retailerii, care oricum nu au semnat acordul, au refuzat continutul intregului document. Partidele politice, care doreau acest acord, au transformat codul intr-o lege chiar la finalul activitatii parlamentare din vara, dar, de aceasta data, presedintele a trimis inapoi aceasta lege afirmand ca nu este bine intocmita. In toamna, Parlamentul a refacut continutul incluzand cerintele presedintelui.
Expertii sunt de acord ca acest cod, rezultatul acordului de vointa dintre partide, ar fi fost unul benefic pentru acest sector. Acum, trebuie sa asteptam rezultatele legii, insa multe persoane considera ca aceasta nu va avea un efect prea mare.
Un articol de Péter Salgó
Progresiv Ungaria
