Retailul si consumatorul in Serbia | Progresiv
Conform datelor Nielsen, universul sarb de retail este in descrestere in ultimii patru ani, dar exista diferente clare intre formatele de comert modern (hyper si supermarketuri) si magazinele traditionale, de pana in 300 mp. 
Astfel, comertul modern creste semnificativ – numarul hyper si supermarketurilor a crescut cu peste 50% fata de 2007. In aceeasi perioada, numarul magazinelor traditionale s-a redus mai ales in ultimul an, cele mai afectate fiind magazinele de pana in 40 mp. Acest fenomen ne duce la concluzia ca magazinele mici au fost cele mai afectate de criza.
Majoritatea cheltuielilor, in hypermarketuri
Conform studiilor Nielsen, cea mai mare parte a bugetului de cheltuieli se duce in hypermarketuri. Cresterea importantei acestora ca loc de cumparaturi pentru sarbi se remarca mai ales in ultimii ani, avand in vedere ca in 2007 mai putin de o treime dintre cumparatori il declarau ca loc favorit. In 2009, numaru acestora depasise 50%. Importanta lor este cu atat mai mare cu cat populatia le prefera pentru a achizitiona produse proaspete, pe care sarbii le cumparau in urma cu cativa ani exclusiv din pietele deschise sau magazinele specializate.
Anul de criza i-a obligat insa pe cumparatori sa caute promotiile ca mod de a-si proteja bugetul familial, desi un mare numar de cumparatori raman loiali brandurilor preferate. Conform studiilor, trei sferturi dintre sarbi raman la brandurile favorite, chiar daca li se propune o alternativa in promotie. In Slovenia si Croatia situatia sta putin diferit, adica doar 49% dintre croati si 42% dintre sloveni cauta promotiile la cumparaturi.
Mai putine cumparaturi mari
Conform GfK, cea mai evidenta schimbare din 2009, raportat la 2008, a fost descresterea numarului de cumparaturi mari, de volum. Circa 30% din populatie a recurs la astfel de cumparaturi anul trecut, in timp ce 6% s-a abtinut „total” de la acest obicei. Este important de remarcat ca scaderea frecven?ei cumparaturilor de volum este direct propor?ionala cu varsta popula?iei. In timp ce tinerii nu ?i-au modificat radical obiceiurile, persoanele in varsta au redus sau chiar stopat cumparaturile mari.
Criterul cel mai important de achizi?ie ramane, totu?i, calitatea, pentru 61% din popula?ie ?arii vecine. Un sfert dintre sarbi sunt insa aten?i la pre?uri, in timp ce 8% aleg o anumita marca sau producator.
Importan?a pre?ului in criteriul de achizi?ie cre?te odata cu varsta, caci 39% dintre persoanele de peste 65 de ani considera pre?ul crucial in achizi?ionarea produselor.
Pu?ini retaileri straini
Conform cifrelor oficiale, 43% dintre companiile din Serbia i?i desfa?oara activitatea in sectorul comercial. Universul de retail in ?ara vecina numara circa 100.000 de magazine alimentare. Pre?ul alimentelor in al treilea trimestru din 2009 a fost cu 5,4% mai mic decat in perioada similara din 2008, in timp ce, in en-gross, pre?ul a fost mai mare, pentru prima data, cu 0,6%.
Acelea?i estimari oficiale indica pentru 2012 o contribu?ie a comer?ului de 12% in Produsul Intern Brut. De asemenea, comer?ul angajeaza circa 18% din popula?ia activa a Serbiei, unde PIB-ul pe cap de locuitor este de 2.680 de euro.
In compara?ie cu alte ?ari, in Serbia activeaza un numar mic de comercia?i straini. Ace?tia sunt Metro, Mercator, Idea, Tus, Interex, Pevec, Veropolus, Kika, Brikolaz. O prezen?a mai intensa a lan?urilor interna?ionale de reatil ar crea o competi?ie ?i mai mare, ar afecta evolu?ia pre?urilor ?i ar reduce pia?a neagra.
Opinii
| Stanka Curovic, Presedinte al Mercator-S "In ciuda dificultatii generate de criza economica, ne asteptam ca, in acest an comparativ cu anul 2008, Mercator sa inregistreze o crestere a vanzarilor nete cu mai mult de 15%. Cu 26.000 de metri patrati de noi zone de vanzare, peste 1.700 de metri patrati de zona reconstruita si peste 600 de angajati noi, Mercator are toate drepturile sa se declare multumit de rezultatele realizate in 2009. In Serbia, numarul total de unitati inaugurate in 2009 este de 26. De asemenea, in acest an, Mercator a mentinut si chiar a crescut nivelul investitiilor; in Serbia, investitiile, in 2009, se ridica la aproximativ 45 milioane euro, cu 15%, mai mult decat in 2008. In acelasi timp, Mercator isi largeste reteaua datorita contractelor de inchiriere semnate pe termen lung, fapt ce permite o crestere mai buna, cu implicarea mai putin a fondurilor proprii. In 2009, Mercator a obtinut, de asemenea, certificatul ISO 9001, iar in viitor asteptam certificarea HACCP. In conformitate cu planul de afaceri al companiei, in 2010, vom continua dezvoltarea si cresterea economica ca urmare a conditiilor de piata si a exigentelor afacerii noastre. Ne vom da tot interesul sa mentinem pozitia de top ocupata in comertul cu bunuri alimentare. Avem in vedere, in continuare, dezvoltarea unor programe in zona de non-food. De asemenea, vom oferi asistenta sociala angajatilor, ceea ce va asigura indeplinirea obligatiilor pe care ni le-am asumat fata de acestia, precum si fata de publicul nostru tinta". |
| Veronika Puncheva, Presedinte al Metro Cash & Carry Serbia "Piata bunurilor de larg consum in Serbia s-a confruntat cu miscari importante in 2009 – probleme legate de lipsa lichiditatilor, scaderea puterii de cumparare, chestiuni legate de aprovizionare (in anumite categorii non food). In prezent, se manifesta o tendinta evidenta de crestere a cererii pentru produsele de prim pret, dar , in acelasi timp, consumatorul nu vrea sa compromita calitatea produselor sau a serviciilor. In 2010, ne putem astepta la amplificarea acestor directii deoarece situatia economica generala va continua sa puna presiune pe preturi. Avem in vedere largirea portofoliului de produse astfel incat sa asiguram clientilor nostri sanse mai mari de a-si imbunatati afacerile si de a se pozitiona in fata competitiei”. |
| Vesna Vucurevic, Univerexport, proprietar si Director General "Anul pe care l-am lasat in urma nu a fost unul usor.Recesiunea a insemnat o perioada dificila pentru toti cei prezenti pe piata. Cele mai importante tinte au fost atingerea obiectivelor de vanzari. Analizand impactul recesiunii asupra afacerilor, putem spune insa ca, in cadrul pietei, exista si companii care nu sunt sensibile la miscarile economice, tolerand bine recesiunea. Multe alte sectoare industriale au experimentat mult mai dur dificultatile economice, confruntandu-se cu pierderi importante in 2009. Sectorul de retail nu a suferit o lovitura atat de puternica deoarece cosul de cumparaturi a fost micsorat doar pana la o anumita limita. Consumatorul a devenit mai rational, ca de altfel si companiile. Recesiunea din 2009 a insemnat pentru noi dezvoltare si investitii importante. Iata rezultatele in 2009: compania Univerexport a angajat aproximativ 200 de persoane care s-au alaturat celor 1500 de salariati, benefiiind de conditii de siguranta si toate privilgiile sociale. In 2009, au fost investite 3,5 milioane de euro si reteaua a fost extinsa cu sapte noi magazine in Vojvodina, un nou centru de birouri si o platforma logistica.Veniturile la finalul lui 2009 vor fi de peste 10 miliarde RSD, iar per total business valoare se va ridica la 14 miliarde RSD. Planurile Univerexport pentru anul 2010 vizeaza extinderea la nivel national, intensificarea activitatilor de responsabilizare sociala si cooperarea cu comunitatile europene. In prima jumatate a anului, se are in vedere angajarea a 120 de persoane si investitii de aproximativ 3 milioane de euro. Ca orice altceva, recesiunea va avea un final. Desi nu ne numaram printre pietele dezvoltate, flexibilitatea si adaptabilitatea sunt conditiile cheie. Prin urmare, consider ca vom depasi situatia actuala si ca 2010 va aduce stabilizarea celorlalte industrii, ceea ce va asigura siguranta investitiilor si imbunatatirea castigurilor“. |
| Dragan Filipovic, Delta Maxi Group, General Manager “In 2009, Delta Maxi a avut cea mai lenta crestere de pana acum. Intentionam sa deschidem sase hypermarketuri Tempo insa am inaugurat doar trei dintre ele, iar din cele cinci supermarketuri Maxi am inaugurat doar doua. In ciuda acestora, am reamenajat si adaptat cu succes zece magazine Maxo si Mini Maxi si, de asemenea, am rebranduit si deschis 11 magazine discount Tempo Express. Toate magazinele nefinalizate in 2009 vor fi insa inaugurate in acest am si, pe langa acestea, vom deschide un numar mare de magazine noi, in Serbia si in regiune. In ceea ce priveste dezvoltarea companiei, criza a trecut pentru Delta Maxi si, din octombrie 2009, am inceput un nou ciclu de investitii . Din punct de vedere al analizelor de consum in 2009, putem afirma ca acesta a fost cel mai dificil an din istoria recenta. Nu putem afirma cu certitudine care a fost elementul care a afectat cel mai mult business-ul - lipsa lichiditatilor pe piata, scaderea puterii de cumparare, scaderea creditelor alocate, fluctuatia cursului valutar la inceput si sfarsit de an - dar una peste alta, este un an pe care trebuie sa-l lasam in urma pentru a ne putea concentra pe anul 2010. Pentru a eficientiza activitatea, compania Delta Maxi a recurs la reducerea cheltuielilor si modificari ale anumitor procese in cadrul companiei. Anul 2010 ne asteptam sa fie mai performant, cu o disponibilitate mai mare de creditare. Dupa parerea mea, vorbind de piata in general, procesul de redresare nu va fi unul usor”. |
Dragoslav Cihovic, Visnjica, General Manager
|
| Momir Djaic, KTC, General Manager "KTC Subotica intentioneaza deschiderea a cinci noi magazine pana la finalul lui 2010. Planul pentru 2009 a urmarit deschiderea a doua centre comerciale in Backa Topola and Vrbas. Din nefericire, aceste deschideri nu au avut loc din cauza crizei economice. Unul dintre motivele pentru care am sistat investitiile a fost imposibilitatea de a accesa fonduri de investitii pe termen lung, Alaturi de aceasta, o influenta negativa majora a avut-o deprecierea monedei nationale. Speram la o revenire a situatiei economice, fapt ce ar permite extinderea in noi locatii. Pana atunci insa, dorim sa ne mentinem la acest nivel. Consumatorii nostri au fost cel mai mult afectati de aceasta perioada. Competitia se inteteste si puterea de cumparare scade. O scurta analiza de piata reflecta o scadere in 2009 a vanzarilor pentru aparatele electrice si pentru jucarii. KTC incearca fidelizarea clientilor prin diferite mijloace: preturi diferentiate, marfa de prima calitate, diferite tipuri de articole, preturi competitive la bunurile de baza. Din punctul nostru de vedere, in prezent, consumatorul este mai important ca niciodata si este obligatia noastra sa il servim in cel mai bun mod. Speram ca situatia economica se va stabiliza si, odata cu aceasta, puterea de cumparare sa creasca si aceasta situatie sa se sfarseasca curand”. |
| Nenad Tirnanic, Dis, Executive Director “Dat fiind faptul ca am intrat in retail in urma cu trei si in aceasta perioada am deschis sapte magazine de 2000 si 4000 de metri patrati, pentru care am investit 30 de milioane de euro, compania Dis a planificat ca 2009 sa fie anul consolidarii si optimizarii business-ului. Luand in considerare faptul ca dezvoltarea anterioara a fost finantata din capitalul circulant, era foarte importanta maturizarea organizationala inainte de a accesa credite si alte surse investitionale. In 2009, am programat construirea a doua magazine, unul de mici dimensiuni in Smederevska Palanka care a fost inaugurat in septembrie si un magazin de mari dimensiuni in Pozarevac, a carui deschidere este inca incerta (fiiind programata de fapt in decembrie). Ne-am folosit de anul 2009 si ca un moment bun de a pune la punct planul de dezvoltare pentru 2010. Acest plan vizeaza intrarea noastra in cel putin sase orase, construim deja trei magazine si am incheiat contracte de inchiriere a spatiilor pentru inca trei locatii. Anul trecut a fost un an al provocarilor in care au supravietuit doar companiile care au reusit sa se adapteze rapid schimbarilor intervenite pe piata. Ceea ce nu putem ignora este faptul ca trendul in 2009 a fost scaderea puterii de cumparare pentru majoritatea populatiei ceea ce inseamna sa lupti cu cea mai puternica arma a consumatorului – pretul. Asa se face ca marcile private s-au extins si Dis a actionat in aceasta directie. Dis este cunoscut ca format de magazin cu preturi reduse. Astfel, vanzarile brandului ”dobro” care include 160 de produse au atins 14% din veniturile totale. In 2010, nu estimam schimari majore in ceea ce priveste profilul consumatorului, dar ne asteptam la intensificarea competitiei atat in retail, cat si in sectoarele industriale care opereaza pe piata prin intermediul retailului”. |
| Vasilis Kakagiotis, Veropoulos, General Manager "A existat un plan pentru deschiderea unui magazin in Vozdovac si a unuia in Cukarica in 2009. Din cauza unor dificutati birocratice, acest plan nu a putut fi realizat. Oricum, am primit asigurari ca Guvernul sarb lucreaza la rectificarea dispozitiilor legale. Intentionam sa finalizam investitiile planificate in 2010 si ne-am propus sa investim in continuare in Serbia, nu neaparat in Belgrad, ci si in restul tarii. Mediul de afaceri din Serbia este atractiv pentru noi si acest lucru este dovedit de investitiile constante pe care le facem si de potentialul economic al acestora. Recesiunea nu a influentat semnificativ afacerile noastre de aici. Dat fiind faptul ca consumul este necesar, cifra noastra de afaceri este stabila. Criza mondiala are mai curand influenta asupra planurilor viitoare de extindere. Cu toate acestea, in urmatorii ani, planuim extinderea retelei de magazine, intentii care se vor concretiza printre altele in oferirea unor noi locuri de munca in aceste vremuri dificile, nu numai in Belgrad, ci si in Serbia”. |
Un articol de Ana Filipovic
Progresiv Serbia
