Compromisuri vs siguranta alimentara pentru categoria oualor | Progresiv
Fara a fi inregistrat cresteri spectaculose in ultimii ani, tendintele manifestate in prima jumatate a lui 2009, in categoria oualor, deturneaza estimarile facute anterior de jucatorii din industrie. 
Diferita de multe dintre segmentele de bunuri de larg consum tratate in numerele precedente, piata oualor are drept coordonata o puternica fragmentare, ceea ce naste o serie de particularitati si creeaza premise diferite pentru producatorii din domeniu.
Imaginea generala, dincolo de influentele manifestate de conjunctura economica prezenta, are ca fundal modificari sistematice pornite odata cu preluarea legislatiei europene. Ilie Van, Presedintele UCPR, mentioneaza in acest sens: "Piata oualor in Romania este distorsionata inca din perioada de preaderare a Romaniei la UE, prin preluarea normelor UE in materie de protectia animalelor si obligativitatea crearii unor spatii costisitoare de cazare a pasarilor. Stagnarea, de cativa ani, la o productie industriala adresata populatiei urbane de numai 1,1 - 1,2 miliarde oua (adica cca. 100 oua / an pe locuitor urban, fata de minimum 200 oua necesar de asigurat) a distorsionat in mod evident piata interna, cu un plus de oua (si preturi mici) pe perioada estivala, datorita ofertei masive de oua taranesti (sectorul industrial nu detine decat 13% din efectivele de ouatoare din tara) si cu un deficit de oua in sezonul rece, cand si populatia rurala apeleaza partial la ouale produse industrial, cererea nefiind acoperita de oferta, preturile interne cresc iar piata interna este foarte atractiva pentru importuri".
Astfel, iata doua caracteristici importante ale categoriei - sezonalitatea, pe de o parte, si influenta puternica a productiei provenite din gospodarii, pe de alta parte, caracteristici care, fara indoiala, marcheaza puternic industria, la nivel national.
Mai departe, rationamentul este centrat pe doua idei principale: grad mic de atractivitate si profitabilitate redusa. Mai multe in acest sens, explica Grigore Horoi, Presedinte al Agricola Bacau: "Piata oualor din Romania este disputata de cca. 80 de producatori, opt dintre acestia realizand peste 33 %, in timp ce micii producatori realizeaza in jur de 35% din productia anuala de oua comercializata, in cea mai mare parte, pe piata locala. Diferenta este detinuta de ouale de import.
Se poate afirma asadar ca aceasta piata este extrem de fragmentata, cvasimonopol, deci cu un grad mic de atractivitate si profitabilitate redusa ca urmare a puterii mari de negociere a clientilor (buyers) si al apropierii de o industrie gen "comodity" ". Referitor la evolutia viitoare a segmentului, Presedintele Agricola Bacau precizeaza: "Daca in ultimii patru ani am asistat la o crestere a consumului, mai ales in mediul urban, in momentul de fata se apreciaza ca in perioada 2009 - 2011 piata va inregistra o stagnare. Potrivit datelor furnizate de Uniunea Generala a Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), consumul se mentine la 245 oua pe cap de locuitor".
Lantul de frig, conditie indispensabila pentru oua
Facand parte din categoria produselor proaspete, perisabile si sensibile la factorii de mediu, ouale impun respectarea unor rigori stricte de pastrare, depozitare si transport. Mai exact, este necesara asigurarea unui lant de frig, pe tot parcursul existentei produsului, dar si o atentie sporita in manipulare, data fiind fragilitatea acestuia.
Vorbim, asadar, de mijloace de transport adecvate, care sa asigure protejarea produsului fata de factori climaterici (frig, arsita, ploi) sau fata de alti factori fizici, chimici sau bacteriologici.
Teoretic, lucrurile sunt lesne de inteles. Practic, se pare insa ca, in Romania, conceptul de "siguranta alimentara" nu este pe deplin insusit de cei implicati in procesul de productie-livrare de produse proaspete. "Uneori comerciantii (in special cei din magazinele de proximitate) se prezinta pentru preluarea oualor cu mijloace de transport neadecvate si insista sa le fie livrate pe raspunderea lor, iar producatorii interesati sa-si vanda marfa, sunt dispusi la compromisuri", afirma Ilie Van.
"Exista, de asemenea, spatii neadecvate de vanzare in piete, unde se fac multe compromisuri in depozitarea si manipularea acestora. Insa, cea mai mare problema o constituie importurile, care adesea eludeaza legislatia UE si romaneasca, inclusiv in ceea ce priveste inscriptionarea, ambalarea, transportul, etc. sau chiar practici care frizeaza concurenta loiala (diminuare cantitate, plata TVA, etc.)", a mai adaugat Presedintele UCPR.
Cel mai important act normativ care stabileste rigorile in acest domeniu este Regulamentul Comisiei Europene nr. 589/2008 prin care sunt stabilite Normele de aplicare a Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului Europei privind standardele de comercializare aplicabile oualor. Actul normativ a abrogat si inlocuit Regulamentul (CE) nr. 557/2007 al Comisiei de stabilire a modalita?ilor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1028/2006.
Potrivit Presedintelui Agricola International, parioada 2007 -2008 nu a fost lipsita de controverse in ceea ce priveste aplicarea regulamentului european. Spre exemplu, o mentiune din Regulamentul (CE) nr. 557/2007 care a dat curs mai multor interpretari, se refera la temperatura oualor pe timpul transportului, depozitarii si stationarii la raft in vederea comercializarii. Pe multe ambalaje din piata se insera un interval termic pentru conditiile de pastrare ale oualor (de obicei +5 - +16 grade Celsius). In Regulamentul CE, in schimb, se nota (mentiune care se regaseste de altfel si in noul act normativ):
"Este necesar ca ouale sa fie depozitate si transportate de preferinta la temperatura constanta si, in general, sa nu fie refrigerate inainte de vanzarea catre consumatorul final". Ouale care au fost pastrate mai putin de 24h la o temperatura mai mica de 5 grade Celsius, in timpul transportului, sau intr-un spatiu unde are loc vanzarea cu amanuntul timp de maximum 72h, nu trebuie considerate a fi refrigerate, explica Presedintele UCPR. In acest context, comerciantii s-au gasit pusi in dificultate, dintr-un anumit punct de vedere, deoarece nu puteau respecta in acelasi timp si indicatia producatorilor si Normele CE.
Dincolo de aceste dificultati de interpretare a actului normativ, cert este ca ouale trebuie transportate si depozitate la o temperatura constanta si ca trebuie evitata refrigerarea acestora inainte de a ajunge la clientul final. Altfel, daca ulterior refrigerarii ouale sunt lasate la temperatura ambianta, acestea se pot acoperi de umezeala (se faciliteaza astfel proliferarea bacteriilor pe coaja si, probabil, penetrarea acestora in interior).
Pe langa acestea, exista si alte scapari legislative printre care problema oualor murdare, crapate sau fisurate, aspect care, in conditiile in care acestea cumuleaza un procent important din productie, nu ar fi de ignorat: "Legislatia actuala se preocupa in mica masura de valorificarea oualor murdare, crapate, fisurate etc., care intr-o exploatare constituie 7-15% din productie, sau de ouale cu o vechime de peste 28 zile chiar daca acestea pot fi supuse unei conservari prin frig la temperaturi care le-ar permite consumul si peste 28 de zile. De aceea, unii producatori pierd un procent considerabil din productia de oua, lucru care ii poate descuraja pe producatori intr-o tara cu preturile cele mai mici ale oualor din UE", este de parere Ilie Van.
Comunicare mai buna dupa integrare
Trasabilitatea este o notiune care a capatat greutate la nivelul productiei nationale dupa ce Romania a preluat legislatia Uniunii Europene. Alaturi de legislatie, un factor care a contribuit activ la transformarea pietei romanesti si, implicit, a productiei nationale a fost comertul modern, prin conditiile solicitate pentru prezenta produselor la raft.
La nivelul categoriei, trasabilitatea este asigurata, potrivit Andreei Mihai, Director de Marketing al Carrefour Romania, prin marcarea pe ambalaje a urmatoarelor informatii: codul centrului de ambalare, categoria de calitate si de greutate, durata de valabilitate, precum si mentiunea prin care se recomanda consumatorilor pastrarea la frigider.
In consens cu preocuparile consumatorilor de a cunoaste cat mai multe detalii legate de produsele pe care le cumpara, dar si pentru a indeplini toate prevederile legale in materie, producatorii au apelat la diverse forme de inscriptionare, una dintre cele mai apreciate in prezent, in materie de oua, fiind etichetarea de tip manson.
"Agricola Bacau este prima companie specializata in cresterea pasarilor pentru oua care a utilizat in piata romaneasca sistemul de inscriptionare a oualor. De asemenea, pentru ouale ambalate in caserole Agricola Bacau utilizeaza sistemul de etichetare tip manson, care dispune de o suprafata generoasa pentru expunerea tuturor datelor prevazute de legislatia in vigoare si alte informatii de interes pentru consumatori, obligatorii pentru un comert civilizat", declara Presedintele companiei.
Gestionare corecta
Pentru retail, din perspectiva problemelor legate de gestionarea categoriei, se ridica doua intrebari: cum pot fi reduse pierderile si cum poate fi imbunatatita rotatia stocurilor.
Referitor la reducerea pierderilor, discutia se concentreaza, dupa cum mentionam anterior, pe mentinerea unei temperaturi constante de la productie pana, in final, la comercializare. Cat priveste pierderile prin spargere, masurile sunt simple si tin indeosebi de utilizarea unor ambalaje care garanteaza securitatea produsului, depozitarea in spatii corespunzatoare, climatizate si o manipulare adecvata.
Pentru o rotatie mai rapida a stocurilor la nivel de magazin, sunt recomandate urmatoarele: pozitionarea atractiva la raft, organizarea frecventa de promotii si gestionarea atenta a categoriei, care implica o planificarea corecta a stocurilor si intelegeri cu furnizorii privind frecventa livrarilor de marfa:
"Metro Cash & Carry Romania a stabilit cu furnizorii locali de pe acest segment un sistem de livrari zilnice astfel incat putem oferi clientilor nostri produse proaspete, disponibile in mod constant la raft", spun reprezentantii Metro Cash&Carry Romania in legatura cu politica de aprovizionare si masurile preferate la nivel de companie.
Consumatorii prefera ambalaje economice
Daca in cazul altor categorii de produse, solutiile de ambalare reunesc o larga varietate de tehnologii de ambalare, pe categoria oualor, variantele prezente in acest moment pe piata sunt cu mult mai reduse ca numar. In general, vorbim de doua categorii de cofraje utilizate pentru ambalarea oualor de consum (carton/plastic) si multe variatiuni din punct de vedere al numarului de oua continute si al dispunerii acestora in interiorul ambalajului, solutii adaptate de producatori sau importatori in functie de specificul operatorului de retail.
In prezent, ouale pot fi gasite pe piata din Romania fie neambalate, fie pe cofraje de 30 de oua, infoliate sau nu, fie in cofraje-cuib, acoperite, de diferite capacitati si materiale de confectionare.
In cifre, potrivit Presedintelui Agricola International Bacau, categoria are urmatoarea structura: "In magazinele de tip cash&carry 60% din volumul vanzarilor il reprezinta cofrajele de cate 30 buc. (comercializate mai ales in bax-uri infoliate a cate 5 cofraje), 22% caserolele de cate 10 buc., iar 18 % restul formulelor de ambalare. In retelele de tip hypermarket si supermarket), vanzarile de oua ambalate in caserole reprezinta circa 80 %, restul de 20% fiind ambalate in cofraje a cate 30 buc. In retailul traditional, vanzarile de oua sunt dominate de cofrajul de 30 buc, ouale fiind comercializate vrac".
Fiecare tip de ambalare prezinta bineinteles, atat avantaje cat si dezvanataje, reprezentantii Metro Cash&Carry explicand ca un atuu pentru caserole este aspectul, in timp ce in cazul baxurilor, este vorba de protectia mecanica in timpul transportului. La acestea se adauga caracterul biodegradabil sau reciclabil al ambalajelor de carton, care, in contextul preocuparilor actuale pentru mediu, sunt un minus pentru ambalajele de plastic.
Vorbind de preferintele de consum, comerciantii sunt de parere ca romanii raman inca fideli ambalajelor de carton: "Vanzarile ne arata ca preferinta consumatorilor se indreapta spre ambalajele de carton cu care acestia au fost obisnuiti in trecut. De asemenea, ambalajele mari sunt preferate datorita unor preturi unitare mai avantajoase", spune Andreea Mihai - Carrefour.
Din punct de vedere al costurilor, cofrajul infoliat de 30 de oua este convenabil si pentru producatori pentru ca este economic si usor de realizat. "Producatorul trebuie insa sa utilizeze tipul de ambalaj preferat de piata, iar piata de consumatori. Intrucat preferintele sunt foarte diferite, producatorul trebuie sa tina seama de comanda care i se face", subliniaza Presedintele UCPR.
In opinia acestuia, forma cea mai corecta de prezentare este cofrajul-cuib, utilizat de regula in supermagazine, solutie care are dezavantajul ca mareste considerabil pretul oului. Din acest considerent, in conditiile actuale ale Romaniei, ambalarea ieftina, care asigura totusi securitatea produsului, ar satisface, potrivit Presedintelui UCPR, categoria majoritara de consumatori.
Pretul oualor - un compromis
Analiza pe aceasta categorie nu ar fi completa daca nu am adauga si cateva concluzii referitoare la pret. Am vazut, asadar, ca Romania are cel mai mic pret al oualor din Uniunea Europeana. Deducem, printre altele, ca acesta este si urmarea faptului ca, la raft, sunt inca dominante pachetele economice.
De remarcat insa ca, odata cu alinierea pretului final de vanzare al oualor la cel din Uniunea Europeana, nu s-a realizat si alinierea pretului la producator. Aceasta are, fara indoiala, un impact negativ asupra productiei interne, impiedicand dezvoltarea investitionala semnificativa, dupa cum mentioneaza Presedintele UCPR. Eliminarea discordantelor la nivel legislativ trebuie completata, atfel, de solutionarea "statutului da vasalitate al producatorilor de oua fata de reteaua de supermagazine, care impun un adaos comercial prea mare, neconvenabil atat producatorilor, cat si consumatorilor".
Privind global aceste probleme, incheiem prin a spune ca, pe categoria oualor, este inca nevoie de timp si efort pentru dezvoltare. Acestea, cu atat mai mult cu cat conditiile de piata indica o modificare serioasa a resurselor financiare ale populatiei si o orientare a consumatorilor catre produse cu preturi avantajoase. Pe termen mediu, solutiile de recomandat, in special pentru produsele de baza, sunt cele fundamentate pe ideea de calitate si, implicit, pe ideea de eficienta.
