Retailul, prins în hățișul legislativ
Mai multe proiecte de lege cu posibil impact major în retailul alimentar se află în plin proces de legiferare în Parlament și le dau bătăi de cap managerilor din conducerea companiilor FMCG și din comerț. În plus, întrebările companiilor legate de modul de implementare a Legii 321 au rămas fără răspuns, astfel că, în teorie, multe firme riscă amenzi pentru că nu și-au aliniat condițiile comerciale la noile prevederi. 
La mai puțin de două luni de la alegerile parlamentare, întreaga industrie FMCG și retailul alimentar sunt aproape paralizate de noianul de probleme generate de proiectele legislative ce avansează în Parlament în timp record. „Este o situație fără precedent în industria FMCG, suntem copleșiți de atâtea propuneri de schimbări legislative.
Consultările de la Comisiile parlamentare și de la Ministere ne ocupă tot timpul, nici măcar nu avem timp să ne documentăm serios pentru a aduce argumente puternice în favoarea noastră în aceste discuții”, comentează un director de Corporate Affairs din industrie.
Probabil cea mai surprinzătoare „născocire” a legiuitorilor este proiectul de modificare a statutului ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului). Acesta introduce amenzi de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri pentru companiile care încalcă prevederile privind drepturile consumatorilor și propune trecerea acestei instituții în subordinea Parlamentului.
Practic, ANPC ar urma să fie condusă de un organ colegial, denumit „Consiliul ANPC”, ai cărui membri sunt desemnați de Parlament. Deși de o importanță vitală pentru mediul de business, proiectul a trecut ușor de Camera Deputaților ca urmare a depășirii termenului legal de 45 de zile pentru pronunțare. Prin urmare, la finalul lunii iunie propunerea legislativă s-a trimis Senatului în vederea dezbaterii și adoptării.
În ultimele luni, atât retailerii, cât și producătorii au transmis atenționări cu privire la impactul negativ puternic al acestor modificări asupra businessului lor. „Sancționarea cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri este o prevedere disproporționată. Pe lângă faptul că aplicarea ei s-ar face după alte amenzi, ceea ce conduce la sancționarea multiplă a aceleiași erori, valorile care ar putea rezulta din noul calcul ar putea fi și de până la un milion de ori mai mari decât maximul unei sancțiuni prevăzute în legislația actuală privind consumatorii”, argumentează Uniunea Română a Producătorilor de Cosmetice și Detergenți într-un document transmis către inițiatorii acestui proiect de lege. Chiar și conducerea ANPC a avut o reacție negativă la această propunere.
Nicio soluție în domeniul reciclării
În tot acest timp, criza generată în sectorul FMCG de Legea privind taxa pe ambalaje, conform căreia operatorii economici care nu realizează ținta de reciclare stabilită de Ministerul Mediului trebuie să plătească o contribuție la Fondul de Mediu de 2 lei/kilogram de ambalaj nereciclat, se adâncește tot mai mult. Deși patronatele din industria alimentară au avut mai multe întâlniri la Guvern pentru a identifica împreună căile de deblocare a situației, reprezentanții Romalimenta (Federația patronală Română din Industria Alimentară) susțin că până în prezent nu au primit nicio soluție concretă din partea autorităților.
Mai mult, Romalimenta a decis să acționeze în judecată modul de calcul al controversatei contribuții la Fondul de Mediu, calcul făcut de Ministerul Mediului. „În timp ce majoritatea populației nu colectează selectiv deșeurile, autoritățile găsesc ca principal vinovat industria alimentară. Acesta este miezul problemei, al colectării selective din partea populației, care văd că persistă, dar autoritățile ne consideră pe noi, operatorii economici, principalii poluatori. Cu alte cuvinte, industria alimentară trebuie să plătească pentru tot, ceea ce nu este corect”, susține Sorin Minea, Directorul Executiv Romalimenta.
În 2015, Fondul de Mediu a colectat 130 de milioane de lei de la companiile din domeniul producției și importului de bunuri ambalate, în urma aplicării noii taxe, față de 8 milioane de lei în anul anterior. Aceasta în condițiile în care, la finalul lui 2014, nicio companie nu-și bugetase o majorare substanțială a cheltuielilor cu reciclarea ambalajelor. „Vorbim de o decapitalizare a industriei alimentare românești. Unii producători de băuturi au cheltuieli de 1.100 de lei pe tona de sticlă reciclată, în condițiile în care ei achiziționează sticla, ca materie primă, la prețul de 1.200 de lei pe tonă”, spune Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale Pro Agro.
În acest context, Romalimenta solicită Senatului scăderea taxei plătite la Fondul de Mediu: „Facem apel la Senatul României să aprobe în procedură de urgență proiectul de modificare a Legii 249/2015, astfel încât până la sfârșitul anului să reușim publicarea sa în Monitorul Oficial, consemnând aducerea contribuției în limitele bunului simț și al suportabilității, atât de către economie, cât și de către populație”, se mai arată în comunicatul Romalimenta. Proiectul, înregistrat la Senat cu numărul L420/27.06.2016, prevede diminuarea taxei respective de la 2 lei/kg la 0,3 lei/kg de ambalaj nereciclat.
Prima lege a risipei alimentare, la un pas de votul în plen
Până la finalul anului, România ar putea avea prima lege care țintește diminuarea risipei alimentare. Propunerea legislativă a primit, în septembrie, aviz favorabil din partea Comisiei pentru Industrii și Servicii a Camerei Deputaților. „Sperăm ca propunerea legislativă să intre cât mai curând în plenul Camerei Deputaților, iar noi credem că va avea șanse mari să fie votată. Acest proiect legislativ presupune câteva norme de bun simț ce trebuie respectate de către operatorii economici, iar scopul este conștientizarea acestei probleme, a risipei alimentare, și nu sancționarea operatorilor economici”, spune deputatul Florin Alexe, inițiatorul proiectului legislativ.
Astfel, reglementările propunerii legislative se referă la toți operatorii economici din sectorul agro-alimentar, care vor fi obligați să respecte următoarele reguli, în cazul în care proiectul legislativ va fi promulgat:
- să dimensioneze corect stocurile alimentare, adică să nu se aprovizioneze atât de mult încât să se ajungă la situația de degradare a alimentelor;
- să doneze alimentele care se apropie de termenul de expirare menționat pe etichetă;
- să ia măsuri pentru reducerea prețului produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum;
- în cazul în care alimentele nu mai pot fi destinate consumului uman (potrivit normelor sanitar-veterinare), să le direcționeze către consumul unor categorii de animale, cum ar fi adăposturile pentru câini. De asemenea, în cazul în care produsele nu pot fi destinate nici către consumul animalelor, acestea vor trebui transformate în îngrășământ ecologic sau biogaz.
Amenzile prevăzute în acest proiect de lege pornesc de la 1.000 - 3.000 lei pentru microîntreprinderi și ajung la sume de la 6.000 la 10.000 lei pentru firmele mari. În cazul în care legea va trece, vor fi necesare alte câteva luni pentru elaborarea normelor de aplicare.
Producătorii și retailerii susțin această lege, însă spun că la fel de importantă, în toată această discuție despre reducerea risipei alimentare, este necesitatea de a elimina plata TVA-ului la alimentele donate. O astfel de măsură ar fi însă mult mai greu de pus în practică, ținând cont că ar presupune modificarea codului fiscal.
Legea 321, cireașa de pe tort
La toate acestea se adaugă întrebările jucătorilor din piață referitoare la Legea 321, rămase fără răspuns, la trei luni de la intrarea în vigoare a noilor reglementări. În așteptarea normelor de aplicare, retailerii și producătorii au sesizat autorităților mai multe formulări incorecte sau incomplete în textul legii, pornind chiar de la definiția produsului alimentar proaspăt.
„Prevederile privind termenele de plată se aplică deja în comerț, pentru cele legate de lanțul scurt de aprovizionare va trebui să așteptăm normele de aplicare de la Ministerul Agriculturii”, a declarat recent deputatul Nini Săpunaru, unul dintre inițiatorii acestei legi. El și-a exprimat și opinia cu privire la practica marilor rețele de magazine de a transfera în discounturi sau remize taxele de raft și alte taxe percepute pentru diferite servicii acordate furnizorilor – scoase în afara legii: „Cred că marile rețele riscă amenzi pe astfel de practici pentru că, în fond, ele au transferat taxele de raft în discounturi sau remize. Ar putea avea probleme la controalele Consiliului Concurenței sau ale Fiscului”.
În luna septembrie, Comisia pentru Agricultură din Senat a dat aviz negativ pe o propunere legislativă de modificare și completare a Legii 321, inițiată de mai mulți deputați. Aceasta prevede, printre altele, plafonarea valorii serviciilor și discounturilor cerute de comercianți producătorilor români de alimente la 5% din valoarea mărfurilor comercializate.
