2024, anul provocărilor fiscale
2024 va fi anul care vine la pachet cu o serie de modificări fiscal-bugetare necesare, susține Guvernul, pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. De la introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri la majorarea TVA și a accizelor pentru o serie de produse și introducerea sistemului de raportare RO e-Factura, impactul va fi unul semnificativ, spun analiștii. Numai în cazul celor care vor plăti taxă pe cifra de afaceri, rata efectivă de impozitare va crește la 20-30%, potrivit datelor Deloitte România. 
Din dorința de a asigura „sustenabilitatea financiară a României pe termen lung”, Guvernul și-a asumat răspunderea pe un pachet de măsuri fiscal-bugetare care pun încă o dată sub presiune companiile active în economia locală. Retailul reprezintă unul dintre cele mai afectate domenii, alături de tehnologie și telecomunicații, industria auto, domeniul farmaceutic și industria prelucrătoare.
„Acest pachet de măsuri tratează «un simptom» acut, dar nu și cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse în economie. Este adevărat că deficitul bugetar trebuie redus și era nevoie de măsuri în această direcție, însă ele par dezechilibrate, dat fiind că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporție de aproximativ 85% din taxarea suplimentară și, în consecință, în mică parte din reducerea cheltuielilor”, declară Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice Deloitte România. Și de această dată, studiile de impact au lipsit, la fel și măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale și cele care ar putea duce la o îmbunătățire a gradului de colectare la bugetul de stat.
În plus, măsurile fiscal-bugetare care fac parte din legea 296/2023 sunt „tranzitorii”, potrivit ministrului Finanțelor Publice, Marcel Boloș, pentru că anul următor se va lucra la reforma Codului Fiscal care trebuie să intre în vigoare în 2025, aceasta fiind una dintre condițiile PNRR. „Măsurile acestea sunt oarecum tranzitorii spre reforma fiscală adevărată pe care probabil o vom avea în anul 2025. Cu siguranță, modificări în anul 2024 nu se mai pun în discuție. În momentul de față, nu există în discuție niciun fel de modificare, nici pentru ceea ce înseamnă anul 2023 și nici pentru anul 2024. Vor fi suficiente măsurile din 2025 și, așa cum arată angajamentele luate prin PNRR cu privire la reforma fiscală, să știți că o să ducem dorul Legii privind măsurile fiscal-bugetare”, a susținut ministrul în cadrul unei conferințe organizate de Curs de Guvernare.
Economiștii nu sunt însă de aceeași părere, pentru că nu orice reducere de deficit bugetar este sănătoasă, mai ales când implică suprataxarea pentru a acoperi majorarea cheltuielilor bugetare. „Noi tindem, prin modul în care acționăm, să demonstrăm că avem un mare respect pentru ceea ce se numește o rațiune a minții celor din birouri și tindem să negăm o rațiune cu mult superioară, rațiunea pieței. […] În clipa în care reducerea deficitului bugetar devine scop cu orice preț, atunci deja tindem să avem o problemă, pentru că orice dezechilibru dintre puterea economică și cea politică se transferă mai întâi în inflație, care izbucnește, și avem o serie de alte consecințe, precum reducerea libertății economice, care este baza libertății politice. Sper ca România să nu ajungă din nou acolo”, a afirmat Lucian Croitoru, economist și consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, în cadrul aceluiași eveniment.
Impozit minim pe cifra de afaceri
Una dintre cele mai dezbătute modificări ale Codului Fiscal este introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri și care va fi aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim. Această măsură vizează companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările Deloitte, deci o treime din marii contribuabili, firme românești și multinaționale. La această măsură se adaugă și un impozit pe profit suplimentar în cazul instituțiilor financiare (2% din principalele venituri în primii doi ani, 1% ulterior) și al companiilor din industria de petrol și gaze cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro (0,5% din cifra de afaceri).
„Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri și doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 și estimărilor pe 2023. În consecință, pentru acestea, dar și pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va crește cota efectivă de impozitare începând cu 2024. Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie și telecomunicații, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) și industria prelucrătoare (la 28%). Măsurile intră în vigoare de pe 1 ianuarie 2024 și ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor”, explică Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale Deloitte România.
Și pentru întreprinderile mici și mijlocii se schimbă cotele de impozitare de anul următor. Concret, începând cu 1 ianuarie 2024, microîntreprinderile care realizează venituri sub 60.000 euro vor fi taxate cu 1%. Peste pragul de 60.000 de euro, nivelul taxei crește la 3%, la fel și în cazul celor care activează în IT, HoReCa, turism și asistență medicală.
Citește și: Ghidul e-Factura. Ce trebuie să știe contribuabilii pentru a emite și prelua facturi electronice
Majorarea accizelor și a cotelor de TVA
Cunoscută drept taxa pe zahăr, majorarea TVA de la 9% la 19% în cazul alimentelor cu zahăr adăugat, peste 10 g/100 g de produs, va veni cu noi scumpiri la pachet, exceptați fiind doar biscuiții și cozonacul, potrivit legii. Totodată, va crește TVA de la 9% la 19% și în cazul livrării de bere fără alcool.
De la 5% la 9% va crește cota TVA în cazul produselor tradiționale, al celor eco, respectiv al produselor montane. Producătorii din acest sector de piață avertizează că o astfel de măsură nu va face decât să scadă consumul pe aceste categorii de produse, și așa mic. De altfel, unul din motivele pentru care consumatorii români aleg rar produse ecologice este prețul mai mare decât în cazul celor tradiționale.
Prin Legea nr. 296/2023, se introduc și o serie de modificări în domeniul accizelor. Au fost introduse accize nearmonizate pentru țigările electronice ce conțin înlocuitori din tutun, cu sau fără nicotină, și dispozitivele de vaporizare sau similare, dar și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g și 8 g/100 ml sau depășesc 8 g/100 ml. De asemenea, nivelul accizelor pentru alcool, băuturi alcoolice și tutun prelucrat crește din nou de la 1 ianuarie 2024. În perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, inclusiv, pentru alcool și băuturi alcoolice, nivelul accizelor nu va fi actualizat cu creșterea prețurilor de consum. Nu în ultimul rând, au fost introduse noi contravenții în domeniul produselor accizabile (atât armonizate, cât și nearmonizate) și au fost mărite cuantumurile amenzilor contravenționale pentru nerespectarea legislației din domeniu.
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare, care reunește cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România, a atras atenția asupra faptului că introducerea unei noi taxe pentru băuturile răcoritoare va avea un impact profund negativ atât asupra consumatorilor, prin scumpiri semnificative ale produselor, cât și asupra întregului lanț valoric al industriei.
„O acciză pe băuturile răcoritoare, mai ales în rândul tinerilor, ar putea genera un consum mai ridicat de alcool, precum și o creștere a pieței negre, cu efecte negative pentru consumatorii români, bugetul de stat și industria de băuturi răcoritoare. Sectorul nostru a fost deja penalizat cu o așa-zisă taxă pe zahăr, mascată printr-o mărire a cotei TVA de la 9% la 19%, aplicată de la 1 ianuarie doar pentru industria noastră, fie că vorbim de băuturi răcoritoare cu sau fără zahăr”, a declarat Alice Nichita, președinte ANBR.
Vezi și: Triada inflație – război – recesiune conturează o nouă realitate în retail și FMCG
Generalizarea RO e-Factura
Pentru companii, o altă măsură importantă este cea legată de generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura, pentru toate operațiunile taxabile în România, cu excepția exporturilor și a livrărilor intracomunitare. Prin această măsură, România se aliniază tendințelor la nivel european cu privire la facturarea electronică, după ce țări precum Italia, Serbia sau Ungaria au implementat sisteme similare, iar alte state, cum ar fi Germania, Belgia, Letonia, Polonia, și-au anunțat intenția de a introduce facturarea electronică obligatorie în următorii doi ani.
În România, procesul are două etape importante: între 1 ianuarie și 30 iunie 2024, este obligatorie raportarea facturilor în sistem electronic în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere, iar după 1 iulie 2024, facturile trebuie emise direct din sistemul RO e-Factura, astfel că cele pe hârtie sau emise în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal.
Furnizorii vor beneficia de o perioadă de grație, în primele trei luni din 2024, în care nu se vor aplica amenzi pentru neconformare. Ulterior, pentru nerespectarea acestei prevederi, se vor aplica amenzi contravenționale în funcție de încadrarea contribuabililor în categoria mici, mijlocii sau mari. Concret, amenda va fi cuprinsă între 5.000 şi 10.000 lei pentru contribuabilii mari, între 2.500 lei și 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii și de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru celelalte persoane juridice și pentru persoanele fizice.
De asemenea, primirea și înregistrarea facturilor de către destinatarii persoane impozabile stabilite în România în alt mod decât prin sistemul RO e-Factura, pentru tranzacțiile B2B, se sancționează cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscris în respectiva factură primită.
Totodată, prin Legea nr. 296/2023, se introduce noul sistem național RO e-Sigiliu, sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente (de exemplu, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română) determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.
În loc de concluzie...
„Factorii de decizie trebuie să identifice domeniile prioritare pentru dezvoltarea economiei naționale, cu productivitate mult peste medie, pe care să le stimuleze cu facilități fiscale și care să constituie unul dintre pilonii strategiei. În paralel, este necesar să înceapă tratamentul pentru cauza «bolii», care este reprezentată de ponderea cheltuielilor curente ale statului, mult prea mare în raport cu cea destinată investițiilor, care cumulează doar puțin peste 18% din total în 2023, chiar dacă în creștere față de anul anterior, astfel încât veniturile suplimentare obținute ca urmare a noilor măsuri fiscale să fie direcționate către proiecte prioritare ale statului, de dezvoltare a infrastructurii de transport, educație, sănătate etc., în beneficiul întregii societăți”, concluzionează Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice Deloitte România.
