Consumatorul român în 2026, între polarizare și personalizare
Profilul consumatorului român pare a fi o imagine a paradoxului: este neîncrezător, dar dispus să cheltuie mai mult pe produsele unui brand cu o imagine bună și crede că tehnologia e necesară pentru a rezolva probleme, dar și că progresul tehnologic ne va distruge viețile, potrivit studiului Ipsos Global Trends 2025. În acest caz, apare inevitabil întrebarea: cum se pot raporta brandurile la un astfel de consumator?
Multe dintre evenimentele de la finalul anului 2024 au produs efecte și în 2025, mai ales că unele dintre acestea ridică încă anumite semne de întrebare pentru o bună parte a populației. Studiul Ipsos Global Trends 2025 relevă, spre exemplu, faptul că fenomenul de polarizare a avut anul trecut o creștere de peste 10% față de 2024. Mai exact, 51% dintre români spun că există din ce în ce mai multe conflicte între rudele care nu împart aceleași valori. În ceea ce privește respectivele valori, există aproape un consens (91%) față de ideea că fiecare trebuie să își determine propriul set de principii care să îi ghideze deciziile.
Dincolo de cifre, tabloul care se conturează este unul al fragmentării sociale și al individualizării. Polarizarea și perspectiva asupra valorilor personale nu sunt fenomene contradictorii, ci două fețe ale aceleiași realități: românii își definesc identitatea tot mai mult în afara structurilor colective tradiționale. Ca dovadă, lipsa de încredere în autorități s-a menținut, și în 2025, la un nivel foarte ridicat: 84% dintre români se declară îngrijorați că Guvernul și serviciile publice vor face prea puține pentru a ajuta oamenii în anii ce vin.
Această valoare este sensibil mai ridicată decât media globală, care a fost de 77%. În ceea ce privește perspectiva asupra întregului an 2025, românii sunt de părere că acesta a fost un an rău atât pentru ei, cât și pentru țară, iar perspectiva pentru 2026 nu arată nici ea foarte bine: doar șapte din zece români sunt optimiști că anul acesta va fi mai bun pentru ei decât 2025, în vreme ce mai puțin de jumătate cred că economia globală va fi mai puternică în 2026. În cazul acestui set de întrebări, românii se aliniază aproape perfect mediei globale.
Schimbările de durată generează mai multă teamă decât cele pe termen scurt
Dacă privim lista temerilor menționate de români în cadrul Ipsos Global Trends, observăm că acestea depășesc sfera economică și ating teme structurale: demografie, migrație, instabilitate socială. Aceste îngrijorări arată o societate preocupată nu doar de prezent, ci mai ales de direcția pe termen lung a țării, iar diferențele semnificative față de media globală sunt cel mai probabil generate de proximitatea temporală. Astfel, românii se tem în primul rând de scăderea populației, 74% numind-o ca pe un factor de îngrijorare, aproape dublu față de media globală (40%).
Creșterea migrației e amintită de 71% dintre români (62% media globală), aceasta fiind urmată de teama legată de fenomene meteo extreme (70%). Neliniștea socială apare, de asemenea, 67% declarându-se îngrijorați față de acest aspect, în creștere semnificativă față de 2019 (+22%). În același timp, recesiunea economică e privită cu teamă de 63% dintre români, un alt punct unde diferența față de media globală de 48% e destul de mare.
Un capitol extrem de interesant al studiului Ipsos Global Trends 2025 este cel legat de rezoluțiile pentru 2026. Aici, românii sunt mai degrabă interesați să petreacă mai mult timp alături de familie și prieteni, aspect menționat de mai bine de nouă din zece români, și să acorde mai mult timp îngrijirii personale (81% față de 60%, media globală). „Mai mult sport” e o altă țintă în 2026 pentru 80% dintre români, dar și ideea de a urmări mai mult sport – 72%, (59%, media globală) vor să privească Campionatul Mondial de Fotbal. Astfel, planurile pentru 2026 nu merg în direcția controlului macro, ci în zona controlului personal. În fața unor riscuri sistemice, românii aleg să investească în relații, sănătate și echilibru individual.
Paradoxul tehnologiei
Ipsos Global Trends evidențiază o creștere a oboselii generate de prea multe opțiuni, precum și a unei doze de anxietate față de tehnologie, care se manifestă prin consumatori copleșiți. Mai exact, 79% dintre români sunt de acord cu afirmația „mi-aș dori să pot încetini ritmul vieții mele”, în creștere cu 4% față de 2024. Românii recunosc rolul esențial al progresului tehnologic pentru viitor, dar îl privesc, simultan, cu reținere. Această tensiune între necesitate și teamă poate fi atribuită unei societăți care adoptă rapid digitalizarea, fără a fi însă pe deplin confortabilă cu consecințele ei economice și sociale.
Mai mult, consumul digital intens și incertitudinile economice se suprapun peste un nivel ridicat de stres. Astfel, dacă 83% dintre români consideră că avem nevoie de tehnologie modernă pentru că doar astfel putem rezolva probleme în viitor, 63% se tem că progresul tehnologic ne va distruge viețile. În același timp, mai puțin de patru din zece români cred că inteligența artificială va aduce multe locuri de muncă pe plan local. Temerea că IA va duce la dispariția locurilor de muncă este mult mai pronunțată, 66%, similar cu media globală. Românii petrec în medie șase ore pe zi pe internet, iar 75% dintre cei chestionați spun că nu își pot imagina o viață în care nu sunt conectați la acesta.
Românii luptă cu stresul, dar se așteaptă la o viață lungă
Nu scăpăm din vedere nici sănătatea, dar ne confruntăm în continuare cu multe probleme, mai ales în ceea ce privește psihicul. 76% dintre români spun că se gândesc des la sănătatea fizică, dar părerea majorității (75%) este că deciziile legate de aceasta se iau deseori în mod independent, fără a cere părerea cuiva avizat. În ceea ce privește sănătatea mintală, peste jumătate dintre respondenți au declarat că stresul le-a afectat viața de zi cu zi cel puțin o dată în 2025. Mai mult, jumătate au fost deprimați până la punctul în care s-au simțit lipsiți de speranță, zi de zi, pentru cel puțin două săptămâni, anul trecut. Poate cea mai surprinzătoare valoare este înregistrată de cei care se așteaptă să trăiască până la 100 de ani, 43% dintre români considerând că vor atinge acea bornă.
Campioni la neîncredere, dar fideli imaginii de brand
Conform Ipsos Global Trends, românii reprezintă una dintre cele mai neîncrezătoare națiuni, cu un scor de -207, între cele 32 de state analizate, scorul mediu fiind patru. Cu toate acestea, imaginea unui brand pare să conteze enorm pentru consumatorii români, 61% declarând că sunt dispuși să cheltuie mai mult pentru produsele unei companii a cărei viziune o apreciază.
„Dacă vom comunica relevant și ne vom face datoria ca brand, oamenii sunt dispuși să plătească mai mult”, a explicat Alina Stepan, Country Manager Romania și Cluster Head South-East Europe Ipsos, adăugând că România se află pe locul doi la nivel global în ceea ce privește interesul față de un produs nou care vine de la un brand ce a reușit deja să proiecteze încredere în fața consumatorilor. Cum pot brandurile să construiască încredere? Printr-o prezență constantă, eliminând surprizele negative, construind pe baza emoțiilor relevante, fiind pregătite în orice moment să reacționeze, având o latură socială, anticipând orice posibilă reacție ostilă și pregătind cu mare atenție momentele și modul în care concurența poate fi atacată.
Pentru branduri, orice fenomen cultural poate deveni o oportunitate. Un mod de a profita de acestea este brandingul antropomorfizat. Acest proces se referă la practica de a atribui unui brand trăsături umane, astfel încât publicul să relaționeze cu acesta ca și cum ar fi o persoană, nu o organizație. Miza nu este una decorativă, ci relațională: atunci când un brand pare uman, interacțiunile devin sociale. Un alt aspect important este modul în care consumatorii privesc relația brandurilor cu acele cauze pe care ei le percep ca fiind bune. 85% dintre români consideră că un brand poate ajuta o astfel de cauză și genera profit în același timp, un procentaj mai mare decât cel înregistrat la nivel global (81%). Mai mult, menținerea autenticității și a transparenței este esențială pentru a îndepărta orice grad de scepticism din partea consumatorilor.
Întorcându-ne către zona de tehnologie, implementarea excesivă a acesteia, mai ales în zona de customer service, pare să reprezinte o problemă pentru români. În acest caz, opt din zece consumatori spun că acest segment devine prea automatizat și impersonal, o valoare ușor mai ridicată decât cea globală (75%) și care denotă nevoia de interacțiune umană. „Suportul devine din ce în ce mai automatizat – tot ce înseamnă sufletul unei mărci va fi în continuare o monedă de schimb extrem de valorizată de consumatorii români”, a mai punctat Alina Stepan.
Studiul Ipsos Global Trends include 43 de piețe și a fost realizat în iunie 2025. Ipsos a intervievat un total de 33.083 de adulți cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani.
