Ce spețe legislative le dau bătăi de cap retailerilor independenți?
Subiectul controalelor în magazine este unul sensibil care generează adesea multe întrebări din partea operatorilor economici. La masa rotundă pe tema „Vine Controlul!”, din cadrul conferinței Progresiv Interactiv Iași, retailerii au avut ocazia de a afla direct de la șefii organelor de control locale/regionale ultimele noutăți legislative din domeniu, cât și soluții la problemele cu care se confruntă. Astfel, au fost discutate spețe concrete din activitatea comercianților, iar pe câteva dintre acestea vi le prezentăm în textul de mai jos. 
Dintre noutăți, cea mai notabilă este introducerea pe piață a caselor de marcat cu jurnal electronic. „Începând cu 1 aprilie 2017, marii contribuabili vor fi obligați să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic, termenul în cazul contribuabililor mijlocii fiind de 1 iulie, iar pentru cei mici 1 noiembrie. În consecință, de la 1 ianuarie 2017, comercianții de case de marcat un vor mai avea voie să comercializeze case de marcat pe model vechi, cu rolă jurnal din hârtie”, a atras atenția Doina Naum, Directorul General al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași – unitate aflată în subordinea ANAF. Aceasta a mai precizat că noile case de marcat vor fi conectate automat la un server al ANAF. Astfel, în momentul în care magazinul eliberează un bon fiscal, ANAF va ști că retailerul respectiv a înregistrat un venit. Mai mult, instituția va putea corela datele legate de încasările comerciantului cu datele despre TVA-ul colectat și plătit la stat, ținând cont că pe bonurile fiscale va apărea în mod obligatoriu codul de plătitor de TVA al beneficiarului. Pentru nerespectarea acestor reglementări, amenzile pornesc de la 3.000 de lei și ajung până la 13.000 de lei, ba chiar mai mult, se poate suspenda activitatea până la data la care contribuabilul intră în legalitate.
O altă noutate, de data aceasta la nivel local, este înființarea Administrației pentru Contribuabilii Mijlocii din regiunea Moldovei, la 1 februarie 2016, instituție cu sediul la Iași. „Această nouă Administrație a preluat toate dosarele contribuabililor mijlocii din județele acoperite, vorbim de 1.500 de contribuabili mijlocii din toată regiunea Moldovei. Teoretic, noua instituție ar trebui să funcționeze cu 95 de angajați, însă în acest moment ea funcționează cu doar 35 de persoane”, a mai spus Doina Naum.
Revoluția online-ului în instituțiile de control ale statului
„Noi ne dorim ca schimbul de informații cu contribuabilul să se desfășoare pe email, astfel încât să vă ușurăm cât mai mult munca”, a afirmat reprezentantul ANAF. Lansarea platformei online de comunicare cu contribuabilii este un proiect aflat în lucru la departamentul IT al ANAF din București, nefiind cunoscută încă data finalizării sale.
Și Andrei George Albulescu, Inspectorul Șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Iași, a anunțat retailerii că instituția pe care o reprezintă este în curs de implementare a unei platforme online. „Suntem în faza finală de punere în funcțiune a unei platforme noi, care are două componente: una internă care va lega Inspecția Muncii și toate cele 42 de Inspectorate județene, și o componentă externă dedicată tuturor angajatorilor din România. Intenția noastră este ca dvs., agenții economici, să vă deplasați cât mai puțin la ITM, iar schimbul de informații între dvs. și instituția noastră să se realizeze cât mai mult în online. În acest scop, toți cei care au deja aplicația Revisal vor putea accesa noua platformă pe baza aceleiași parole”, a detaliat reprezentantul ITM. Portalul intern ar urma să intre în funcțiune în luna iunie, iar cel extern până la finalul lui 2016. „De asemenea, sper ca această platformă să încurajeze angajatorii să ne trimită idei pentru îmbunătățirea legislației în domeniu”, a adăugat șeful ITM Iași.
ITM-ul va depista mai ușor munca la gri
Instituția intenționează ca pe viitor să flexibilizeze mai mult Codul Muncii, dar și să găsească metode noi de a depista munca la gri (persoanele care în acte lucrează doar 2-4 ore, iar în realitate sunt angajați cu 8-10 ore de muncă pe zi). O altă zonă în care sunt necesare schimbări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ este reclamația. „Aici cred că ar trebui corectată legea pentru a elimina abuzurile. De exemplu, conform legii actuale, dacă există o persoană (de obicei dintre actualii sau foștii angajați) care vă reclamă cu obstinație lună de lună, noi suntem obligați să venim în control cu aceeași obstinație”, a afirmat Albulescu.
El a adus în discuție și situația firmelor cu sediul social în apartamente de bloc. „Foarte mulți angajatori sunt nemulțumiți de faptul că sunt chemați la sediul inspectoratului pentru a prezenta diverse documente. Trebuie să știți că ITM Iași are o regulă: chiar dacă de anul acesta toți cei care au sediul social într-un apartament vor plăti impozit pe spațiul respectiv, inspectorii ITM nu vor veni niciodată în inspecție la acel sediu, ci vor chema agentul economic la sediul instituției”.
Normele sanitar-veterinare, neschimbate de cinci ani
În cazul siguranței alimentelor, legislația nu s-a schimbat deloc în ultimii cinci ani, după cum a menționat Gabriel Ciobanu, Directorul Executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Iași. „Noi funcționăm pe baza regulamentelor europene care stabilesc principiile și cerințele generale ale legislației în domeniul alimentar”. El a atras atenția asupra importanței asigurării trasabilității produselor alimentare, ca răspuns la întrebarea unui retailer referitoare la cerințele specifice producției de sendvișuri și pâine caldă în magazin. „Atâta timp cât puteți demonstra trasabilitatea produsului, el poate fi vândut în magazinul dvs, fie că vorbim de un aliment ambalat sau de unul disponibil la vrac”.
Gabriel Ciobanu a subliniat și rolul consultativ al DSV: „Noi organizăm benevol întâlniri cu agenții economici pentru a le explica ce înseamnă un comportament preventiv. Contrar percepției oamenilor, autoritatea noastră nu are un plan de amenzi și nici nu încasează procent din amenzile acordate”.
„La fel ca în cazul celorlalte autorități de control, și noi suntem obligați să mergem în control în magazin la fiecare reclamație primită de la un consumator. De multe ori, chiar și un email trimis de un consumator declanșează vizita inspectorilor Direcției Sanitar Veterinare în magazin”, a spus Vasile Gaboran, Directorul Adjunct al DSVSA Iași.
În general, OPC-ul este cel care gestionează cele mai multe reclamații ale consumatorilor. „Doar județul Iași înregistrează în prezent aproape 500 de reclamații pe lună, cărora trebuie să le răspundem în primă fază pe email. Noi având circa 7-8 comisari, se subînțelege că aceștia sunt ocupați mai degrabă cu activitatea de birou decât cu vizitele pe teren”, a afirmat Alexandru Hordilă, Comisarul Șef al Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Iași.
Un subiect sensibil adus în discuție de retaileri este reprezentat de amenzile primite de comercianți pentru neregulile găsite pe etichetele produselor de pe raft, în condițiile în care aceștia nu au nicio implicare în procesul de ambalare. În aceste cazuri, recomandarea reprezentantului OPC este de a menționa în contractul de achiziție de mărfuri încheiat de retailer cu furnizorii săi anumite despăgubiri pentru amenzile încasate din cauza etichetelor. „Noi încercăm să stopăm astfel de practici înșelătoare care îi afectează pe consumatori. Puteți fi siguri că ajungem și la producătorul care a făcut eticheta respectivă”, a subliniat Alexandru Hordilă. OPC-ul consideră practică înșelătoare și mențiunea „numărul unu pe piață” pusă pe eticheta produsului fără a demonstra veridicitatea acestei afirmații.
