Conflictul din Orientul Mijlociu, efect de domino pentru economia globală
Conflictul din Orientul Mijlociu a reușit să șteargă perspectivele unei accelerări a creșterii economice globale și pe cele de reducere a inflației. În prezent, stabilitatea prețurilor este pusă sub semnul întrebării, iar România nu este ferită de acest context. „În cazul în care conflictul se dovedește de durată, impactul asupra economiei ar putea fi sever”, consideră Guvernatorul BNR. Și din moment ce nimeni nu poate estima durata conflictului, mai multe țări europene au operat reduceri de accize și chiar de TVA pentru a limita impactul crizei carburanților asupra economiilor și a consumatorilor. 
La aproape o lună de la lansarea ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, întreruperile în aprovizionarea cu materii prime prin Strâmtoarea Ormuz continuă să alimenteze volatilitatea prețurilor. Petrolul și gazele, îngrășămintele, derivații petrochimici și aluminiul au fost afectate în mod special, potrivit datelor prezentate într-o analiză Coface. Pornind de la industria alimentară până la industria cosmetică, toate sectoarele industriale, în special cele din Asia, sunt afectate de o penurie de materii prime derivate din petrol, folosite pentru producția de plastic, inclusiv pentru ambalaje, confirmă și o analiză realizată de Reuters. Criza în ascensiune este determinată de prelungirea blocajului Strâmtorii Ormuz, o rută de transport cheie, prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazul utilizate la nivel mondial.
În acest context, la nivel european, mai multe state au luat decizii importante pentru a limita efectul asupra prețurilor. Concret, șapte țări din UE, dar și alte state europene din afara Uniunii, au decis să reducă substanțial accizele și TVA pentru a limita impactul crizei carburanților asupra economiilor și consumatorilor. Italia, Portugalia, Slovenia, Ungaria, Spania au fost primele state membre UE care au decis reducerea accizelor la produsele petroliere. În plus, Spania a redus și cota TVA la benzină și motorină de la 21% la 10%.
Unde se situează România în acest scenariu? Țara cu a cincea cea mai mare acciză la motorină din UE (55 de eurocenți pe litru) și a opta cea mai mare acciză la benzină (60 de eurocenți pe litru), conform datelor centralizate din Weekly Oil Bulletin al Comisiei Europene, România se află într-un impas decizional deoarece deficitul bugetar ridicat limitează opțiunile de intervenție prin reducerea taxelor.
„Deși creșterea prețului carburanților în România a fost până acum mai puțin accentuată decât în alte țări europene, aceste noi scumpiri vin în contextul în care economia locală este slăbită și se confruntă în continuare cu una dintre cele mai ridicate inflații din UE. Iar actuala criză a prețurilor la carburanți nu este fără precedent. Invazia Rusiei în Ucraina a provocat un șoc similar pe piețele petroliere, prețurile crescând timp de patru luni. Revenirea la niveluri apropiate de normalitate a durat aproximativ un an. Diferența este că, în România, scumpirile au pornit acum de la un nivel mai ridicat decât în 2022, cauzat în primul rând de nivelul mai ridicat al taxelor (accize și TVA) decât în urmă cu patru ani. Față de 2022, accizele la benzină și motorină sunt acum mai mari cu peste 1 leu pe litru”, a explicat Adina Vizoli, Partener PwC România.
Traducerea conflictului în economia locală
La momentul redactării acestui articol, Guvernul României a decis să mențină până la finalul anului sprijinul pentru transportatori, prin compensarea parțială a accizei la motorină și a limitat adaosul comercial la nivelul mediu de anul trecut pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora pe tot lanțul de activitate economică. Totodată, Guvernul analiza, într-o primă fază, reducerea accizelor doar la motorină printr-o ordonanță de urgență. Este luată în calcul o reducere inițială de 5%, care ar putea fi extinsă etapizat până la 25%, în funcție de evoluția cotației petrolului și a prețurilor la pompă. Este, totuși, oportună reducerea accizelor pentru carburanți, fie și cu 5%, în punctul în care se află acum economia României? „Încep cu o afirmație pentru a stabili cadrul. Accizele în România sunt foarte mari, mult prea mari. Și nu mă refer doar la accizele pentru carburanți, accizele sunt mult prea mari și pentru băuturi alcoolice și pentru tutun, pentru toate produsele care sunt accizate. Avem niște accize care nu îndeplinesc scopul pentru care au fost aplicate, adică descurajarea consumului unor produse care au efect negativ asupra sănătății noastre, ci sunt puse doar ca să colecteze statul taxe. Așadar, pornind de la acest cadru, în momentul acesta nu este 100% sigur că o reducere a accizei va aduce un beneficiu pentru consumator care să fie de valoare egală cu valoarea cu care se reduce acciza. Cu alte cuvinte, suntem într-o perioadă în care instabilitatea în piața carburanților este atât de mare, încât dacă statul își reduce acciza cu 10 bani, s-ar putea reduce prețul pentru consumator cu 5 bani, adică să fie mai mic decât venitul pe care și-l sacrifică statul”, a explicat Christian Năsulea, Profesor de Economie Mondială la Universitatea din București. Potrivit acestuia, atunci când economia României se confruntă cu un deficit bugetar greu de corectat din cauza cheltuielilor publice nesustenabile, având un buget dezechilibrat, o reducere a accizei poate avea efecte adverse în economie.
„Personal, sunt îngrijorat că o reducere a accizei se va traduce și într-o creștere a datoriei publice, care e tot datoria noastră pe termen lung. Cred că, în momentul acesta, în care am ajuns cu aceste accize foarte, foarte mari, trebuie, din păcate, să ne gândim de două ori dacă asta dorim. Dacă ne dorim ca statul să reducă acciza în așa fel încât carburanții să fie mai ieftini într-un moment în care aceștia oricum sunt scumpi din niște cauze de raritate a resursei pe piața internațională. Asta înseamnă că, practic, o să crească mai repede suma cu care noi și copiii noștri vom fi datori și că, în viitor, vor fi redirecționate resurse de la sănătate, de la educație în așa fel încât lumea să poată să consume astăzi carburant mai ieftin”, adaugă Christian Năsulea.
Înainte să ne uităm la ceea ce se poate întâmpla cu datoria publică, ne uităm la impactul la nivelul inflației. Pentru că fiecare creștere cu 10 dolari a barilului se traduce printr-un impact asupra inflației de 0,2 - 0,4 puncte procentuale, arată calculele Băncii Transilvania, ceea ce înseamnă că, pe baza acestor estimări, în luna martie inflația a depășit încă o dată pragul de 10%. Iar acesta este impactul venit doar din fluctuația cotației barilului de petrol. „Dincolo de impactul direct, aceste creșteri vor fi preluate de producători și de prestatorii de servicii și duse mai departe. Din păcate, inflația va rămâne o problemă în perioada următoare și va avea impact indirect și asupra dobânzilor. Dacă până acum estimam că BNR va reduce dobânda cheie, acest scenariu nu mai este plauzibil decât poate pe final de 2026. Însă va depinde foarte mult de modul în care va evolua inflația pe parcursul anului”, a explicat Ioan Nistor, Economistul-Șef al Băncii Transilvania.
Un nou test de reziliență
Cum se traduce acest lucru pentru mediul de afaceri din România? A început o nouă perioadă de adaptare și redefinire a indicatorilor cheie de performanță în funcție de noile realități de piață și de investițiile de capital, prioritare fiind reducerea costurilor și creșterea eficienței. „Conflictul este încă în desfășurare și, pentru moment, prețul carburanților reprezintă cea mai mare provocare pe care o aduce acesta. Analizăm în permanență evoluția și posibilele scenarii și discernem între ce e realist ori speculativ la nivel de impact asupra economiei și asupra businessului Scandia. Strategia noastră post-pandemie și Ucraina a fost să securizăm lanțurile de aprovizionare. Așadar, depozitele sunt pline și nu am avut nevoie de un scenariu dedicat de backup pentru conflictul din Orientul Mijlociu. Suntem atenți și o să ne uităm la cash flow mai mult decât la P&L în lunile următoare, dar nu suntem rezervați. Planurile noastre de extindere sunt neafectate de conflict. Ne uităm la aceleași criterii ca până acum și, sigur, suntem atenți, dar nu paralizați la nivel de investiții”, a declarat Andrei Ursulescu, CEO Scandia Food Group, pentru Progresiv.
Așadar, dacă pentru companiile din România începe un nou test de reziliență, la nivelul consumatorilor, în prezent, principala problemă este dată de prețul carburanților care pune presiune și mai mare asupra bugetului personal, presiune care, în final, duce la o reducere și mai mare a consumului. În acest context, Executivul a decis prelungirea pentru încă trei luni a măsurii privind limitarea adaosurilor comerciale pentru alimentele de bază. „Prelungim această măsură pentru că statul are obligația să intervină atunci când apar dezechilibre în piață care afectează direct românii. Nu putem accepta ca produsele de bază să devină inaccesibile din cauza unor practici comerciale care nu reflectă realitatea costurilor din lanțul agroalimentar. Plafonarea adaosului comercial rămâne un instrument necesar pentru a corecta aceste derapaje și pentru a asigura un echilibru corect între fermieri, procesatori și retail. În același timp, este un semnal clar că susținem producția românească și că protejăm consumatorii, nu specula”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.
Măsura anunțată inițial în 2013 și gândită, în primă fază, pentru trei luni a ajuns acum să fie în vigoare de aproape trei ani și este contestată de economiști. „Această măsură nu este oportună pentru că nu este una care să ducă, de fapt, la efecte pozitive în practică. Din modelele de simulare pe care am lucrat noi până acum, care vizează schema de plafonare a adaosului, am constatat că, în medie, prețurile sau costul total al coșului ajunge să fie mai mare, cu câțiva lei mai mare, pentru că trebuie acoperite undeva și costurile mai mari din producție, din transport, din forța de muncă astfel încât agenții economici să își mențină un nivel de profitabilitate la un punct optim”, a explicat Christian Năsulea.
Înapoi la contextul european. Unde se află România?
„Europa se confruntă cu o situație foarte gravă, pentru care nu se întrevede un final clar. Chiar dacă pacea ar fi încheiată mâine, tot nu vom reveni la normal în viitorul apropiat. Cu cât puteți face mai mult pentru a economisi petrol, în special motorină și combustibil pentru avioane, cu atât este mai bine”, este opinia Comisarului European pentru Energie, Dan Jorgensen, exprimată în urma ședinței celor 27 de miniștri ai Energiei din țările UE, care a avut loc la finalul lunii martie. „În momentul de față începem să explorăm scenarii care au un orizont de timp foarte îndepărtat. Pare că foarte mulți dintre specialiști tind să încline spre scenariul în care impactul va fi major și pe termen lung. Nu avem de ce să ne așteptăm ca lucrurile să se întoarcă la situația de dinaintea declanșării conflictului la nivel de prețuri și, mai mult decât atât, nu ar trebui să ignorăm scenariul în care vom vedea o reașezare completă la nivel de preț în toate domeniile”, consideră Christian Năsulea. În acest context, cu un preț al țițeiului Brent cu aproape 50% mai mare într-o singură lună, cu dobânzi în creștere și o inflație care stă sub impactul prețurilor din energie și al lanțurilor de aprovizionare, se deschide drumul spre o criză economică globală? „Depinde cum vreți să definim criza. Din punctul meu de vedere ne îndreptăm spre o reașezare. Dacă vom sta de vorbă anul viitor, peste doi ani, peste trei ani despre prețurile pentru anumite produse de pe piața internă, vom discuta în alți termeni. Vor fi alte prețuri în alte valori nominale decât cele care sunt acum. Salariile vor fi, de asemenea, altele, cifrele se vor schimba în mod important ca urmare a acestor evenimente”, a explicat profesorul de Economie Mondială.
„Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și o aversiune mai ridicată la risc pe piețele financiare internaționale. În cazul în care conflictul se dovedește de durată, impactul asupra economiei ar putea fi sever. Este adevărat că, atunci când inflația accelerează, puterea de cumpărare se erodează; când riscurile geopolitice cresc, economisirea din precauție se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează. Cu toate acestea, Banca Națională a României ar trebui să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară”, a explicat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) subliniază că băncile centrale se confruntă cu o provocare dificilă, fiind nevoite să combată inflația fără a afecta și mai mult creșterea economică. Totodată, politicile economice trebuie să rămână prudente, iar sprijinul guvernamental ar trebui să fie temporar și bine direcționat. Asta în condițiile în care costurile de împrumut ale țărilor din Europa cresc rapid, din cauza temerilor legate de impactul fiscal cauzat de șocul scumpirii carburanților. O analiză realizată de Financial Times arată că obligațiunile guvernamentale au avut în luna martie „una dintre cele mai proaste luni din ultimul deceniu”, pe măsură ce statele membre UE au început să intervină pe piață pentru a tempera creșterile de prețuri. În cazul României, țară cu un deficit bugetar de peste 7,6% în 2025, dobânzile la obligațiuni au fost în martie cu 1% mai mari decât în februarie, un ritm de creștere dublu față de cel al țărilor vestice. Nu în ultimul rând, analiza Financial Times arată că, la precedenta criză energetică, provocată de invadarea Ucrainei, în 2022, țările europene au cheltuit între 2% și 5% din PIB pentru protejarea populației și a companiilor.
