Studiu Ipsos: Banii, în topul lucrurilor care le lipsesc românilor de Crăciun

Crăciunul rămâne, în principal, o sărbătoare a familiei, însă obiceiurile se modernizează, dar fără a pierde spiritul comunității, potrivit datelor unui studiu Ipsos. Impactul contextului economic instabil nu rămâne însă fără ecou, 22% dintre românii din mediul urban susținând că le lipsesc banii de Crăciun, în timp 79% dintre consumatori declară că își planifică din timp achiziția cadourilor de Crăciun. cos de cumparaturi de craciun

Cei mai mulți români din mediul urban își petrec acest timp în cerc restrâns (55%) sau alături de familia extinsă (49%). Doar 4% plănuiesc să plece în străinătate, iar tot 4% spun că vor petrece sărbătorile singuri.
În casele românilor, bradul artificial domină preferințele: 63% declară că optează pentru un brad reutilizabil, în timp ce bradul natural este prezent în 32% dintre locuințe. Pe lângă cei 5% care nu fac brad, mulți menționează că revin la decorațiunile de anii trecuți și actualizează atmosfera de sărbătoare cu luminițe și mici accente tematice (aranjamente, figurine etc.)

Ce cadouri cumpără românii când nu știu ce să cumpere?

Când nu știu ce să cumpere, românii au indicat anul acesta preferințe clare pentru produse de cosmetică și îngrijire personală (50%), haine și accesorii precum mănuși sau șosete (41%), decorațiuni pentru casă (41%), bani oferiți direct (25%), cărți (20%), carduri cadou (17%), căni (14%) și alcool (9%). Întrebarea „ce lipsește de Crăciun?” a scos la iveală nevoi concrete și emoționale: banii (22%), bucuria (7%), bunătatea (4%) și zăpada (3%).

Întrebați, la o distanță de 3 ani, ce vor face cu cadourile primite care nu le plac, 36% dintre respondenții din mediul urban spun anul acesta că le vor păstra totuși, o creștere substanțială față de procentul de 25% înregistrat în 2022. Anul acesta, păstrarea cadoului este la egalitate cu oferirea cadoului mai departe, care a trecut pe locul secund cu 35%. Celelalte opțiuni sunt în scădere față de 2022: intenția de a schimba produsul a coborât semnificativ la 4% (față de 11%), donarea acestuia a scăzut la 14% (de la 18%), iar vânzarea cadourilor considerate nepotrivite este preferată de doar 3% dintre persoane (comparativ cu 7%). Returnarea cadoului către cel care l-a oferit rămâne un gest evitat constant, menținându-se la un prag marginal de 1% în ambii ani analizați.

Cum sărbătoresc românuu Crăciunul în 2025?

Când vine vorba despre modul în care sărbătoresc Crăciunul, obiceiurile se modernizează. De la Secret Santa și calendarele de Advent („calendarele de ciocolată”) la cadouri-experiență în loc de obiecte (bilete la spectacole, cursuri etc.), de la deschiderea cadourilor în noaptea de Crăciun la „pijamalele crăciunistice” și ținutele roșii, românii își personalizează tot mai mult sărbătorile. Timpul petrecut în familie se petrece pe platformele de streaming și cu împărtășirea momentelor pe rețelele sociale.

Decorul se mută și în exterior, prin beculețe și coronițe la ușă, însă „fără bomboane în brad”, așa cum obișnuiau mulți în copilărie. Se adaugă poze în haine identice, mâncatul de „clementine belite”, ba chiar „îmi îmbrac pisicile în ținute de Crăciun și le fac ședință foto”, dar și gesturi solidare: în fiecare an, unii strâng dulciuri, mâncare și hăinuțe și le duc, în Ajun, unei familii nevoiașe. Mersul la târgurile de Crăciun intră tot mai mult în program, în timp ce „nu mai mergem să colindăm” sau „gătim mai puțin acasă” – acestea sunt tradiții din ce în ce mai puțin prezente la oraș.

„Crăciunul în România de azi nu mai este un set de obiceiuri fixe, ci un teren de joacă (şi tensiuni) pe plan emoţional, identitar şi relaţional. Se manifestă ca un ritual de tranziţie între: generaţii, identităţi de gen, forme de ataşament, modele de consum, dorințe personale vs norme colective și tradiţii vs practici împrumutate din alte culturi”, au exlicat reprezentanții Ipsos.

Astfel, sărbătorile de iarnă nu mai sunt doar o repetare a trecutului, ci un mix între tradiție și trenduri. Crăciunul își păstrează farmecul, dar se adaptează prezentului. Generația X și Milenialii rămân adepții obiceiurilor consacrate și tradițiilor de familie. Generația Z vine cu reguli noi și propune un Crăciun personalizat.

Studiul Ipsos a fost realizat online, pe un eșantion de 500 de respondenți din mediul urban în fiecare din valurile desfăşurate în decembrie 2025 și respectiv decembrie 2022 (pentru întrebarea referitoare la cadourile care nu le plac). Studiile s-au desfășurat prin intermediul platformei Ipsos.Digital. În 2025, cercetarea cantitativă a fost completată de un studiu calitativ pe baza unei comunități online de 10 zile, cu 8 respondenți (bărbați și femei), cu vârste cuprinse între 20 și 55 de ani, din București, Cluj și Iași.

Studiu Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei: 1 din 4 consumatori spune că schimbarea obiceiurilor alimentare a început cu frământarea pâinii acasă
Studiu: Pentru 1 din 4 consumatori, schimbarea obiceiurilor alimentare a început cu frământarea pâinii acasă
Consumatorii români se orientează tot mai mult către pâinea cu maia, în detrimentul pâinii industriale, și încep să pregătească tot mai...
Piața condimentelor, între presiunea prețului și nevoia de inovație
Piața condimentelor, între presiunea prețului și nevoia de inovație
După un 2025 caracterizat de o creștere moderată, producătorii de condimente se confruntă cu o dublă provocare: sensibilitatea tot mai mare a...
O categorie în care diferențierea nu mai este generată de preț, ci de valoare. Detalii pe revistaprogresiv.ro
Carnea proaspătă, o categorie în care diferențierea nu mai este generată de preț, ci de valoare
După mai bine de cinci ani marcați de volatilitate, 2025 marchează tranziția categoriei de carne proaspătă din România către o etapă de...
Prețurile alimentelor de bază au crescut cu 1,5% în august comparativ cu iunie. Vezi mai multe pe revistaprogresiv.ro
Consiliul Concurenței: Prelungirea plafonării adaosurilor comerciale, efecte nefavorabile asupra pieței 
Ca urmare a plafonării adaosurilor la anumite categorii de produse alimentare (prin OUG nr. 67/2023 și actele normative ulterioare), Consiliul...