Primele răspunsuri la blocajul din sectorul reciclării ambalajelor
După mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanții industriei, ai firmelor din lanțul de reciclare a deșeurilor din ambalaje și ai asociațiilor de mediu, Guvernul a emis, la începutul lui martie, un proiect de ordonanță pentru modificarea și completarea OUG 196/2005 care aduce noutăți importante în domeniu, însă nu și soluția mult-așteptată pentru eliminarea blocajului din sectorul reciclării. Cel mai probabil, dezbaterile pe tema regândirii sistemului de reciclare vor continua. 
Principala modificare legislativă propusă de noul act este faptul că organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR-urile), odată ce semnează un contract cu un producător sau importator de bunuri ambalate, devin responsabile și de plata penalizărilor la Fondul de Mediu pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare asumate. Practic, ele vor plăti taxa de 2 lei/kilogram pentru cantitățile de ambalaje nereciclate, și nu producătorii care au transferat către ele responsabilitatea reciclării. În prezent, această penalizare poate fi aplicată doar producătorilor sau importatorilor de bunuri ambalate.
Prima reacție la noul proiect de ordonanță a venit de la Romalimenta (Federația Patronatelor din Industria Alimentară): „Consider că proiectul de modificare a OUG 196/2005 este un pas înainte important pentru industria noastră și cuprinde și câteva dintre propunerile Romalimenta. Prin transferul taxei de 2 lei/kg către OTR-uri, fiecare plătește acum pentru ceea ce are în responsabilitate. Noi vom insista însă în continuare pentru diminuarea acestei taxe pe care o considerăm uriașă, ținând cont de blocajul actual din sectorul reciclării”, a declarat pentru Progresiv Mihai Vișan, Directorul Executiv al Romalimenta.
De asemenea, modificările legislative propuse de Guvern vizează și operatorii de salubrizare (colectorii) prin introducerea, de la 1 ianuarie 2017, a unei taxe de 80 de lei pe tona de deșeuri depuse la groapa de gunoi. Măsura ar trebui să impulsioneze acești colectori să recicleze mai mult și să diminueze cantitățile de deșeuri de ambalaje aruncate la groapa de gunoi.
„Vrem să liberalizăm puțin mai mult piața serviciilor de transfer de responsabilitate și să introducem în legislație și un fond de garantare pentru OTR-uri. De asemenea, am urmărit ca legea să fie mai clară pentru producătorii care vor să facă singuri reciclarea deșeurilor de ambalaje. Până acum, ei puteau recicla doar ambalajele proprii, deci trebuia să le colecteze din piață doar pe acestea, lucru greu de realizat din cauza dificultății de a identifica aceste ambalaje. Noua variantă a legii le permite să recicleze și ambalaje care provin de la alți producători”, a comentat Corina Lupu, Secretar de Stat la Ministerul Mediului, referitor la propunerea Guvernului de modificare a OUG 196/2005.
O altă noutate inclusă în acest proiect este cooptarea mai multor ministere în comisia de autorizare a OTR-urilor.
Proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea OUG 196/2005 a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului, unde se menționează că „cetățenii și instituțiile interesate pot transmite Ministerului opinii sau propuneri, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site (până pe 12 martie – n.r.)”.
Cum a apărut blocajul din sectorul reciclării
Conform legii, orice agent economic care pune pe piață produse ambalate este obligat să recupereze deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Pentru asumarea acestei responsabilități, agenții economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizație de transfer de responsabilitate (OTR) sau își pot recupera deșeurile puse pe piață prin resurse proprii. Dacă companiile nu-și îndeplinesc țintele asumate, acestea sunt obligate legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei/kg pentru cantitățile de ambalaje nereciclate.
Pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale, OTR-urile colaborează cu colectorii de ambalaje care, la rândul lor, predau deșeurile către reciclatori. Sistemul funcționează în acest mod de 12 ani, însă în toamna lui 2015 a fost zdruncinat puternic de amenzile primite de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), în urma unor controale la toate OTR-urile. Au fost amendate 6 OTR-uri care controlează 90% din piața serviciilor de transfer de responsabilitate, cu suma totală de 84 mil. lei (19 milioane de euro). Cele mai mari penalități au fost aplicate către Eco-Rom Ambalaje (9,6 mil. euro), organizație fondată în 2003 de mai multe multinaționale din FMCG.
Amenzile aplicate au fost, în aproape toate cazurile, mai mari decât cifra de afaceri a OTR-urilor, ceea ce arată că sancțiunile pun în pericol existența acestor organizații. Majoritatea lor, inclusiv Eco-Rom Ambalaje, au contestat în instanță decizia AFM, în cazul lor plata amenzilor fiind suspendată până la soluționarea litigiului. Însă un astfel de proces poate dura chiar și mai bine de un an, ceea ce face ca soarta OTR-urilor să rămână în mâna autorităților.
Blocajul efectiv din sistemul de reciclare a ambalajelor a apărut din cauza întreruperii colaborării dintre colectori și OTR-uri. „Controlul și penalitățile AFM au avut un impact direct și asupra colectorilor: o parte au fost delistați ca urmare a suspendării contractelor de către OTR-uri cu aceștia, iar restul pieței a devenit mult mai reticentă în a mai colecta și a raporta datele către OTR-uri, în pofida creșterii tarifului cu 50% și chiar 100%, pe care OTR-urile au propus-o colectorilor în ultimele 2-3 luni din 2015”, au explicat pentru Progresiv reprezentanții Eco-Rom, care au mai precizat că „Eco-Rom Ambalaje continuă să-și desfășoare activitatea ca și până acum, dar în condiții mai dificile, pentru că întregul context este nefavorabil”. Unele dintre OTR-urile amendate sunt în insolvență.
Cine plătește pentru disfuncționalitatea sistemului?
Din cauza tuturor acestor probleme, în perioada octombrie – decembrie 2015, OTR-urile nu au reușit să-și onoreze obligațiile contractuale față de clienții lor. Prin urmare, producătorii și importatorii sunt buni de plată. Pentru că nu s-au încadrat în țintele de reciclare stabilite pe 2015, ei trebuie să achite la Fondul de Mediu penalizări de 2 lei/kilogram de deșeu nereciclat, practic plătind penalizări pentru aproape toate ambalajele puse pe piață în intervalul octombrie - decembrie 2015. Mai mult, din data de 25 ianuarie 2016 încep să fie aplicate penalizări pentru neplata acestor obligații.
Prin urmare, în industria FMCG, cea mai arzătoare problemă este acum obligația de a plăti penalizările pentru ambalajele nereciclate în anul 2015. Companiile din retail și producție cer suspendarea obligației de plată până la găsirea unor soluții pentru eliminarea blocajului din acest sector. „Avem exemple că, în unele cazuri, facturile aferente anului 2015 se ridică la 1,5 milioane de euro doar pentru un singur operator economic”, se arată într-un comunicat al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
„În anumite sectoare din piață, precum producția de vinuri și cea de conserve de legume și fructe, situația este dramatică deoarece acolo activează preponderent companii mici, care nu pot plăti penalizările impuse de AFM“, a subliniat Mihai Vișan (Romalimenta).
La jumătatea lunii februarie, reprezentanții Guvernului au promis producătorilor și retailerilor organizarea unei întâlniri la Ministerul de Finanțe, în cadrul căreia să se discute pe acest subiect. Până la data închiderii ediției, această întâlnire nu fusese realizată.
Dincolo de problemele urgente pe care industria le vrea tranșate cât mai curând - precum plata penalizărilor pentru neatingerea țintelor de reciclare pe 2015 - rămâne problema de fond: faptul că sistemul de reciclare a deșeurilor din ambalaje s-a dovedit a fi unul incapabil de a realiza obiectivele de reciclare asumate de România în fața Comisiei Europene. Din acest motiv, România riscă să intre în infringement pe această temă, ceea ce ne-ar aduce în situația de a plăti penalități europene de până la 200.000 de euro pe zi. Situația actuală se datorează și faptului că statul nu s-a implicat în ultimii ani în controlul riguros al firmelor din lanțul de reciclare a deșeurilor din ambalaje și nici în trasarea unor obiective anuale realizabile pentru producători și OTR-uri.
„Legislația și, mai ales, interpretarea acesteia în prezent, constă în faptul că producătorii/importatorii și OTR-urile au întreaga responsabilitate a reciclării deșeurilor ambalajelor. Dar, în fapt, OTR-urile nu dețin pârghiile legale pentru a controla colectorii și reciclatorii și de a verifica dacă ei chiar acționează conform cu declarațiile din documente și conform autorizațiilor pe care le dețin. Aceste mecanisme de control sunt și trebuie să rămână la autoritățile de mediu”, au punctat reprezentanții Eco-Rom Ambalaje.
