Prăjiturile ambalate, categoria care vrea să pună într-un ambalaj gustul de acasă
Românii sunt consumatori fideli de prăjituri, principalele tipuri alese fiind cele realizate în casă și cele cumpărate la bucată de la cofetărie. Însă, pe fondul unui stil de viață alert, locul prăjiturilor home-made este luat treptat de către cele ambalate. Astfel, mini-prăjiturile ambalate individual au o frecvență medie de consum de aproape două ori mai mare decât prăjiturile preparate în casă – arată un studiu realizat exclusiv pentru Progresiv de către compania de cercetare Kantar TNS. 
Analizând tipurile de prăjituri consumate de românii din mediul urban în ultimele trei luni, studiul citat relevă faptul că aproape două treimi dintre respondenți (64%) optează încă pentru prăjiturile realizate în casă, în top consum regăsindu-se cele din aluat, precum clătitele sau gogoșile, și cele cu blat și cremă, dar și pandișpanurile, plăcintele și tartele cu fructe. Pe de altă parte, stilul de viață activ „care îi caracterizează tot mai mult pe români” își pune amprenta asupra evoluției vânzărilor de prăjituri ambalate, fiind un factor de impulsionare a categoriei. Astfel, studiul Kantar TNS mai arată că 3 din 10 persoane optează pentru mini-prăjituri ambalate la cutie sau comercializate în pachet multi-pack, un sfert dintre consumatori aleg mini-prăjiturile ambalate individual și același procent se orientează către prăjiturile mari ambalate individual (porțiile de familie). Mai mult, mini-prăjiturile ambalate individual sunt consumate, în medie, de 6,7 ori pe lună, în timp ce prăjiturile preparate în casă au o frecvență lunară medie de consum de 4 ori. Doar 2% dintre cei care au participat la studiul Kantar TNS au declarat că nu au consumat prăjituri în ultimele trei luni.
De ce sunt alese prăjiturile ambalate în locul celor proaspete
Dinamica acestei categorii este generată de faptul că oamenii aleg să consume mini-prăjituri ambalate deoarece sunt ușor de găsit (7 din 10 respondenți). Un alt factor important este ușurința în a le consuma on- the-go, acesta fiind menționat de un sfert dintre respondenți. Aceleași drivere de consum apar și în dreptul gospodăriilor cu copii. Alte elemente care susțin trendul ascendent al categoriei de profil sunt diversitatea sortimentației (18%), prețul accesibil (15%), gustul mai bogat (14%) și noutatea adusă, în comparație cu prăjiturile proaspete (5%). Motivul principal de consum al mini-prăjiturilor ambalate individual este nevoia de răsfăț (menționat de 6 din 10 consumatori din categorie). Obișnuința de a mânca un desert după masă este menționată de 4 din 10 consumatori, în timp ce nevoia de a-și potoli foamea între mese apare în dreptul a doar 9% dintre respondenți.
În general, achizițiile de prăjituri ambalate individual nu sunt determinate de o ocazie anume, aniversările (acasă sau la serviciu) fiind un declanșator al achiziției doar în cazul a 13% dintre respondenți. Același procent apare în dreptul altor evenimente speciale, excluzând sărbătorile (menționate separat, cu un procent de 9%). Vizitarea unor prieteni sau rude este un trigger de cumpărare pentru 7% dintre români, mai arată studiul Kantar TNS. Interesant este faptul că, pentru 1 din 10 consumatori, mini-prăjiturile ambalate individual fac parte din „pachețelul” cu care pleacă în excursii sau călătorii.
În ceea ce privește criteriile de selecție avute în vedere de către consumatori, demn de menționat este faptul că termenul de valabilitate conduce detașat, fiind indicat de jumătate dintre respondenți. Un alt criteriu major este aspectul produsului sau felul în care este prezentat pe ambalaj (o treime dintre cei intervievați), alături de tipul prăjiturii (33%). În plus, lipsa aditivilor alimentari și a E-urilor din lista de ingrediente reprezintă un criteriu important în alegerea produsului pentru 25% dintre consumatori, în timp ce 22% dintre respondenți se ghidează după brand în alegerea produsului, prețul per bucată și ingredientele naturale din rețeta menționată pe ambalaj. La polul opus, doar 5% dintre consumatori iau în calcul promoțiile, ca și criteriu de alegere a produsului.
Pe gustul românilor
Analizând mini-prăjiturile ambalate individual consumate de români în ultima lună, studiul Kantar TNS relevă o incidență de consum ridicată pentru prăjiturile cu blat și cu cremă, cu sau fară glazură (64%), cât și pentru cele care încearcă să recreeze gustul de acasă, precum rețetele tradiționale (58%). De asemenea, jumătate dintre persoanele intervievate au consumat în ultima lună foietaje și croissante ambalate individual, în timp ce 43% au bifat prăjiturile pufoase simple. Prăjiturile cu blat și cu lapte, refrigerate, au fost consumate în intervalul menționat de circa o treime din locuitorii din mediul urban.
Clasamentul notorietății brandurilor
Cercetarea de consumator realizată de Kantar TNS pentru Progresiv a urmărit și notorietatea brandurilor din categorie. Astfel, la vârful clasamentului notorietății asistate regăsim, la distanță mică una față de cealaltă, mărcile Măgura (88%), Milka (87%), Kinder (86%) și Boromir (83%). Topul este completat de 7days (77%), Rom (73%), Barni (70%) și Alka (66%). Totodată, mărcile private ale rețelelor de magazine se bucură de o notorietate bună în rândul consumatorilor din mediul urban, fiind menționate de 56% dintre cei intervievați.
Analizând consumul de mini-prăjituri ambalate individual în ultimele trei luni, clasamentul nu suferă modificări, brandurile menționate cel mai frecvent fiind Măgura (49%), Kinder (46%), Milka (46%), 7days (44%) și Boromir (42%). Unu din cinci respondenți a declarat că a consumat mărci private ale retailerilor în ultimele trei luni, în categoria analizată.
Cele mai importante locații de achiziționare a prăjiturilor ambalate sunt supermarketurile și hypermarketurile, acest al doilea canal având o pondere mai mare (33%) în rândul gospodăriilor cu copii și a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani. Pe următoarele poziții în clasament regăsim magazinele de cartier/minimarketurile (de ex. Shop&Go, Carrefour Express, LaDoiPași), menționate de 12% dintre consumatori, respectiv magazinele de tip discounter (de ex. Lidl, Penny Market), alese din 10 respondenți. Acestea din urmă sunt preferate mai degrabă de locuitorii din orașele mici, cu mai puțin de 30.000 de locuitori.
Frecvența medie lunară de consum a prăjiturilor făcute în casă este de 4 ori, iar în gospodăriile cu copii cifra este ușor mai ridicată (de 5 ori pe lună). Mai mult, aproape 6 din 10 consumatori de prăjituri de casă au declarat o frecvență de consum săptămânală.
Tipurile de prăjituri home-made cel mai frecvent consumate sunt cele din aluat (de ex. cozonac, gogoși, clătite, vafe) și cele cu blat și cremă (de ex. chec, pandișpan, cheesecake) – acestea fiind menționate, în ambele cazuri, de peste 60% dintre respondenți.
De asemenea, mai mult de jumătate (53%) dintre consumatorii chestionați aleg prăjiturile cu fructe (de ex. tarte cu fructe, prăjitură cu mere), o treime optând pentru prăjituri cu foi sau fursecuri, 28% pentru torturi și 27% pentru prăjituri cu cremă (de ex. ecleruri). Un procent de 4% dintre consumatorii din această subcategorie se îndreaptă înspre prăjiturile dietetice.
Studiul Kantar TNS a fost realizat în perioada 19 februarie – 8 martie 2019, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview) pe un eșantion de 525 de respondenți din mediul urban din România, cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani.
