Pofta este principalul impuls de consum pentru snackuri
Românii consumă snackuri în principal pentru a-și satisface pofta de ceva dulce sau sărat. Gustarea dintre mese, care aparent este ceea ce definește această categorie, se situează pe locul al doilea în topul motivațiilor de consum, fiind menționată de 50% dintre persoane, în cazul snackurilor sărate, și respectiv 44%, în cazul snackurilor dulci, arată un studiu realizat în mediul urban de compania de cercetare de piață iSense Solutions, în exclusivitate pentru Progresiv. 
În procente, „driverul” de răsfăț al categoriei se traduce astfel: 77% dintre persoanele din mediul urban menționează pofta de dulce ca motivație de consum, iar 59% pofta de sărat. De aici poate rezulta o determinare mai mare a producătorilor de profil de a inova în materie de gust. În același timp, nu este de neglijat nici aportul nutrițional al produselor, deoarece aproximativ unu din trei români aleg să consume snackuri dulci atunci când au nevoie de energie și un procent similar revine snackurilor sărate ca substituent al mâncării (consumate pentru a potoli foamea).
La capitolul frecvență de consum, merită menționat faptul că majoritatea românilor din mediul urban consumă cel puțin o dată pe săptămână produse dulci: ciocolată (81% dintre respondenți), înghețată (76%) și biscuiți (59%). Totodată, și snackurile sărate se numără printre preferințele majorității românilor: 64% consumă semințe, alune, migdale, caju, fistic, iar 59% snackuri sărate din aluat cel puțin o dată pe săptămână.
La acest capitol, ciocolata este, de departe, produsul-vedetă, fie că ne referim la batoane, bomboane sau tablete. Astfel, se înregistrează o frecvență zilnică de consum (o dată sau de mai multe ori pe zi) pentru aproape unu din trei consumatori de ciocolată. Spre comparație, procentul este de 16% în dreptul biscuiților dulci, de 15% în cazul snackurilor sărate din aluat și de 19% în cazul semințelor și fructelor uscate.
Cât despre locațiile de consum, un procent covârșitor dintre respondenți (90%) menționează propria casă, în timp ce consumul „on-the-go” (în mașină/tren, pe stradă) cumulează un procent de 52% în cazul snackurilor dulci și de 51% în cazul celor sărate. Demne de menționat, la acest capitol, sunt și locuințele prietenilor (38% - snackuri dulci și 43% - snackuri sărate), locul de muncă (35%, respectiv 37%), petrecerile (28%, respectiv 39%) și parcurile (23%, respectiv 25%).
Comportamentul de cumpărare
Așa cum era de așteptat, supermarketurile și hypermarketurile reprezintă principalele canale de achiziție pentru snackuri, fiind alese de 81%, respectiv 79% (în cazul snackurilor dulci) și 77% (în cazul snackurilor sărate) dintre cumpărători, conform cercetării realizate de iSense Solutions. Și magazinele mici de cartier au o importanță mare în categorie, procentul înregistrat în dreptul acestora fiind de 52% – pentru ambele tipuri de produse. La mare distanță regăsim benzinăriile, locații de cumpărare alese de către 16% dintre consumatorii de snackuri dulci și de 14% dintre consumatorii de snackuri sărate. Canalul vending machine, deși comercializează exclusiv snackuri și băuturi consumate pe loc, este menționat doar de către 6% dintre respondenți, procent explicabil prin oferta de produse și acoperirea foarte restrânse ale acestui segment de retail.
Interesant este faptul că peste 90% dintre români declară că preferă să cumpere snackuri dulci și sărate gata ambalate, în detrimentul celor vrac, potrivit studiului iSense Solutions. Și asta în ciuda faptului că majoritatea achizițiilor vizează acoperirea nevoilor de consum ale mai multor persoane: peste 40% dintre români afirmă că produsele de snacking (dulci sau sărate) pe care le cumpără le împart cu cei din familie sau cu prietenii. Studiul citat mai arată și că există un comportament de stocare în categorie: trei din 10 consumatori cumpără snackuri în cantități mari, ca să le ajungă o perioadă mai mare de timp.
Criterii de alegere a produsului
Prețul și lipsa E-urilor au o importanță similară în alegerile consumatorilor privind snackurile dulci, fiecare dintre acestea fiind menționat, ca și criteriu principal, de către 6% dintre respondenți. Notorietatea mărcii și promoțiile bifează procente mai mici, de 5%, respectiv 4% - mai arată studiul iSense Solutions. Procentele sunt similare în cazul snackurilor sărate.
Surprinzător este procentul foarte mic înregistrat de noutatea produsului, acesta fiind menționat ca și criteriu principal de către 2% dintre consumatorii de snackuri dulci și de 3% dintre consumatorii de snackuri sărate. Totuși, regăsim acest criteriu în lista aspectelor luate în calcul de unu din cinci consumatori la alegerea produsului de cumpărat, pe lângă alte criterii. Promoțiile care oferă premii în bani sau bunuri sunt pe lista criteriilor de selecție a produselor pentru circa un sfert dintre consumatori, însă ele sunt factorul decisiv doar pentru 4% dintre consumatorii de snackuri dulci și pentru 3% dintre consumatorii de snackuri sărate.
În medie, românii cheltuie 85 de lei pe lună pe snackuri dulci, în timp ce pentru produse sărate cheltuie, în medie, 57 de lei, conform estimărilor proprii ale consumatorilor, incluse și ele în studiu.
Cercetarea de consumator iSense Solutions a fost realizată în luna august 2018 în online, pe un eșantion de aproape 500 de consumatori din mediul urban.
