Cum se traduc noile comportamente de consum în bilanțul pieței locale
Schimbarea este probabil constanta ultimilor doi ani când vine vorba despre comportamentele de consum. Noile obiceiuri au venit cu provocări, dar și cu multe oportunități atât pentru retaileri, cât și pentru producători. Trebuie subliniat însă un detaliu: nu toate schimbările de comportament vor deveni obiceiuri pe termen lung. 
De la atenția sporită pentru sănătate, la cea asupra bugetului personal și până la rapiditatea cu care poți să faci cumpărăturile, toate aceste aspecte cântăresc în deciziile shopperilor români. Iar în ultimul an, unul încă sub semnul pandemiei, peste care s-a adăugat impactul inflației crescute, 84% dintre români declară că și-au schimbat comportamentul de consum.
În vremuri de criză, shopperii au tendința să se orienteze spre produse naturale, cu beneficii pentru sănătate și, totodată, să caute mai mult brandurile cunoscute decât pe cele mici, arată datele GfK. „Un alt lucru observat este că există o categorie de shopperi care economisește pe partea de alimente pentru a cheltui mai mult în alte zone. Și, în același timp, cumpărătorii caută produse premium și sunt dispuși să plătească mai mult pentru ceea ce numim «me-experience», cum ar fi produsele în ediție limitată sau o experiență inedită”, declară Lenneke Schils, Global Insights Director FMCG GfK. Este un efect direct al pandemiei și al limitării de deplasare, încă prezent pe piața locală, care a venit la pachet cu măsurile de siguranță. De altfel, potrivit analistului GfK, „multe dintre modificările de comportament au fost ca urmare a șocului pandemic, altele și-au făcut loc în timp și devin obiceiuri pe termen lung. Care dintre acestea vor fi valabile și în 2022? Aceasta este întrebarea de bază și de aceea este foarte important să înțelegem cum s-au schimbat comportamentele de consum pe categorii pentru că nu toți shopperii sunt la fel și nu toți și-au schimbat la fel de mult obiceiurile”, subliniază Lenneke Schils.
Cinci forțe majore care redefinesc piața FMCG
Datele GfK arată că 25% dintre români declară că obiceiurile lor de cumpărare s-au schimbat semnificativ. Au pus mai mult accent pe sănătate, pe respectarea mediului înconjurător, dar apare și o nouă tendință, aceea de „budgeteering”, care se referă la deciziile de achiziție bazate pe preț și calitate. O altă tendință apărută în ultimul an, numită de GfK „findability”, se referă la modul în care shopperul face achizițiile și cum alege produsele potrivite. Totodată, „de ce cumperi” și „ceea ce cumperi” sunt alte două criterii modificate de noile nevoi și, declară Lenneke Schils, atât modul actual în care cumpărătorul alege produsele, cât și motivul pentru care le achiziționează sunt „comportamente de șoc”, primele apărute ca modificări ale comportamentului de consum în prima fază a pandemiei.
„Au fost cu adevărat efecte ale șocului inițial, lucru de altfel normal având în vedere împrejurările. Nu mai puteai să cumperi tot ceea ce îți doreai, nu puteai să mai mergi cu aceeași ușurință în magazinul din care obișnuiai să faci cumpărături din cauza legislației și a lockdown-ului”, explică aceasta. Drept urmare, odată pandemia încheiată, acestea ar putea să fie primele modificări care vor dispărea din comportamentul de achiziție. Ce au toate premisele să se mențină pe termen lung datorită atenției sporite pe care consumatorii o acordă sănătății, cât și a responsabilității sociale, sunt tendințele defininte de GfK drept „balance” și „purpose”. Nu în ultimul rând, budgeteering se menține în actualitate având în vedere că 2022 este un an puțin predictibil atât din cauza pandemiei, cât și a evoluției inflației.
România este țara în care tot mai mulți shopperi spun că sunt afectați de criză sau cred că bugetele lor vor fi afectate de criza economică, arată datele GfK. Drept urmare, 34% verifică prețurile alimentelor pe care își doresc să le cumpere, față de 27% media europeană. În acest context, mărcile private iau treptat din cota de piață a marilor branduri. „Produsele private label au au generat 60% din creșterea valorică a pieței FMCG în ultimii ani. Ce este și mai interesant este că, uitându-ne la nivelul macro categoriilor, vedem că mărcile private au avut un impact nu numai asupra lactatelor, dar au început să conteze mult și în cazul produselor pentru îngrijirea casei și a celor de personal care. Singurul segment care încă nu este acaparat de mărcile private este cel al băuturilor. Aici brandurile sunt încă foarte puternice”, explică Diana Scăunașu, Country Lead Consumer Panel GfK. „Nu mai putem să vorbim despre premiumizare în România”, completează aceasta și, în baza datelor, este evident că produsele mainstream sunt în creștere după ce în ultimii ani au avut de suferit. „Acum, mainstream crește în importanță, iar creșterea vine din segmentul băuturilor și al produselor pentru îngrijirea casei. Singurul segment unde mai vedem trendul de premiumizare este în zona de îngrijire personală”, adaugă reprezentanta GfK.
Citește în continuare aici.
