Consiliul Concurenței: Prelungirea plafonării adaosurilor comerciale poate genera efecte nefavorabile asupra pieței
Ca urmare a plafonării adaosurilor la anumite categorii de produse alimentare (prin OUG nr. 67/2023 și actele normative ulterioare), Consiliul Concurenței a monitorizat evoluția la raft a prețurilor acestor produse, iar rezultatele au arătat că produsele stipulate în actul normativ au înregistrat, în majoritatea cazurilor, reduceri de prețuri. Pe de altă parte, autoritatea de concurență a testat, în anul 2023, respectiv 2024, o ipoteză conform căreia marjele de profit mai reduse, ca efect al reglementării, ar putea fi recuperate la nivelul altor categorii de produse existente în portofoliul retailerilor (efect de tip waterbed). 
Concret, s-a constatat faptul că pierderile de profitabilitate înregistrate la nivelul produselor ce fac obiectul reglementării ar fi fost recuperate prin creșterea profitabilității, inclusiv prin majorarea prețurilor, pentru alte produse, alimentare și nealimentare, conform metodologiei utilizate de Consiliul Concurenței.
O astfel de redistribuire a adaosurilor și reașezare a prețurilor în alte condiții decât cele de piață poate genera, pe o perioadă îndelungată de timp, și alte adaptări ale jucătorilor (în afara celor deja evidențiate de transferul pierderilor de adaos către alte produse), care ar putea conduce la dezechilibre majore pe verticală (pe lanțul de producție), dar și pe orizontală (cu privire la alte categorii de produse). Practic, o plafonare pe termen lung a adaosurilor sau prețurilor pentru anumite categorii de produse va genera un efect de contagiune spre alte categorii și piețe, cu efecte imprevizibile, consideră Consiliul Concurenței.
Legea Concurenței: Plafonarea adaosurilor, doar în situații excepționale și pentru maximum doi ani
Conform Legii concurenței, o astfel de măsură este justificată doar de situații absolut excepționale, precum situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă sau o disfuncționalitate evidentă a pieței. În ceea ce privește durata, aceasta nu poate depăși doi ani, potrivit Legii concurenței. Prin urmare, durata schemei de sprijin excedează deja termenul legal, amplificând, prin urmare, riscurile de a genera efecte nefavorabile asupra pieței și a conduce la adaptări nedorite ale jucătorilor.
„Aplicarea plafonării adaosurilor a fost inițiată spre finalul unei perioade în care Indicele Prețurilor de Consum (IPC) crescuse la valori de peste 120%, însă, la nivelul ultimelor date disponibile, în ciuda unui nou val de creșteri ale prețurilor, IPC se menține sub valoarea medie a întregii perioade urmărite (ianuarie 2021 – iulie 2025). Chiar dacă IPC este încă la valori ridicate, prelungirea măsurii nu mai pare să răspundă unei situații excepționale (cum ar fi perioada în care valorile IPC au fost peste medie18). O prelungire artificială mult peste perioada de vârf a IPC poate aduce beneficii marginale reduse, cu o accentuare tot mai mare a apariției unor adaptări și destabilizări semnificative la nivelul pieței”, au explicat reprezentanții Consiliului Concurenței în raportul anual.
Dezvoltarea de mărci proprii oferă retailerilor mai mult control privind prețurile
În ceea ce privește segmentul mărcilor proprii, Consiliul Concurenței a constatat o tendință de creștere – ajungând, în anul 2024, la 30,2% din total produse (+2,8pp față de anul 2021), respectiv 33,8% din total produsele alimentare (+3,9 pp față de anul 2021).
Produsele românești au o pondere puțin mai mare decât cea a produselor de proveniență străină, având un trend ușor crescător (de la 50,4 în anul 2021, la 52,1% în anul 2024). În ceea ce privește produsele alimentare, ponderea produselor românești este mai ridicată, fiind, probabil, influențată și de perisabilitatea produselor (creștere de la 55,7% în 2020, la 56,1 în 2024).
Mărcile proprii le conferă retailerilor un grad sporit de adaptabilitate (potențial în detrimentul jucătorilor mai mici) și le întărește capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului, inclusiv prin recuperarea adaosului la nivelul altor categorii de produse. În plus, prelungirea plafonării adaosurilor și creșterea ponderii mărcilor proprii în vânzările retailerilor pot conduce la afectarea unor piețe în ansamblu (ex. pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite piețe, producătorii/procesatorii își pot pierde din independență și din motivația de a inova).
„Lanțurile mari dețin o putere semnificativă de negociere față de furnizori, ceea ce poate genera un risc privind eventuale practici care pot influența negativ concurența de pe piețele din amonte (ex. prin intermediul mărcilor proprii, impunerea termenilor de către marile lanțuri etc.)”, consideră Consiliul Concurenței.
În plus, în perioada 2020 - sem 1 2025, a fost observată o creștere a adaosului, accelerată în anul 2023. Acest fapt confirmă efectul de tip waterbed observat de Consiliul Concurenței în cadrul mai multor analize, dar poate fi explicat și prin creșterea anumitor costuri logistice (ex. salarii, energie electrică, carburanți etc.) Analizele autorității de concurență au evidențiat faptul că produsele marcă proprie tind să fie mai ieftine (costuri de achiziție și prețuri de vânzare la raft mai mici), iar retailerii tind să practice adaosuri mai scăzute (cel puțin la nivelul categoriilor de bunuri alimentare de bază).
Această strategie, bazată tot mai mult pe dezvoltarea de mărci proprii, oferă retailerilor mai mult control privind prețurile (care sunt mai scăzute în cazul produselor de marcă proprie), însă poate genera efecte imprevizibile pe piețele de furnizare, unde poate determina un grad mai mare de dependență a furnizorilor în relația cu retailerii.
Contrar observațiilor realizate la nivelul categoriilor de bază, la nivel general (total produse și/sau total produse românești), adaosurile la produsele de marcă proprie sunt chiar mai mari. În ceea ce privește creșterea TVA din august 2025, analizele autorității de concurență (pe termen scurt: august, față de iunie 2025) au indicat o tendință de scădere a prețurilor la nivelul produselor de bază, influențată puternic de bunurile sezoniere (fructe, legume).
Bilanțul pieței de FMCG
La nivel general, valoarea piețelor bunurilor de larg consum s-a majorat semnificativ în ultimii ani, primul trimestru al anului 2025 marcând o creștere de aproximativ 9% față de anul precedent, arată un raport al Consiliului Concurenței care citează date YouGov Shopper România. Totodată, în primul semestru al anului 2025, comerțul tradițional a coborât sub pragul de 25%, iar retailul modern a crescut, conform datelor YouGov la peste 70%. O creștere importantă a fost observată la nivelul magazinelor online de bunuri de larg consum, acestea având, încă, o pondere foarte scăzută din totalul pieței FMCG (1,4%).
În ceea ce privește sectorul de retail (modern), în ultimii ani autoritatea de concurență a aprobat două operațiuni de concentrare: operațiunea prin care Carrefour (Carrefour Romania SA) a preluat Cora (Romania Hypermarche SA), respectiv Mega Image (Mega Image SRL) a preluat Profi (Profi Rom Food SRL). Astfel, în anul 2025, cotele combinate ale celor mai importanți trei retaileri (CR3) au depășit 70% din piață, față de aproximativ 60% în anul 2020, iar primii cinci jucători din piață a urcat la peste 90% din piață, față de sub 80% în anul 2020.
În ultima perioadă, în contextul problemei deficitului bugetar, există o presiune suplimentară de creștere a prețurilor (prin liberalizarea pieței sau chiar majorarea unor taxe). Acest lucru ar putea amplifica anumite dezechilibre la nivelul pieței (ex. întreprinderile mici ar putea resimți presiuni suplimentare asupra marjelor de profit, ceea ce ar putea periclita dezvoltarea, puterea de negociere și, în unele cazuri, chiar viabilitatea lor economică).
Dezvoltarea sectorului de retail
În perioada 2020-sem 1 2025, marile lanțuri de retail au investit atât în extinderea rețelei de magazine (+30%), dar mai ales în dotarea acestor magazine cu unități self-service (+379%). În aceste condiții, în perioada analizată, procentul magazinelor dotate cu unități self service a crescut de la 11% la 42%. Valoarea totală a investițiilor în dotarea magazinelor cu unități self-service a fost (în perioada 2020-sem 1 2025) de peste 350 de milioane de lei. Aproape o treime din această sumă (peste 111 milioane de lei) a fost repartizată la nivelul anului 2024.
Astfel, numărul unităților self-service operaționale a crescut de la 1676 (la începutul anului 2020) la 8.589 la finalul primului semestru din anul 2025. În aceeași perioadă, numărul magazinelor fizice a crescut cu aproximativ 30%, iar numărul magazinelor dotate cu cel puțin o unitate de self-service a crescut cu 379%, ajungând la 1.816 magazine. Pe măsură ce a crescut numărul de unități self-service pe magazin (de la 0,7 la 2), a scăzut numărul angajaților implicați în activitățile operaționale pe magazin de la 25,2 la 22,1.
La nivelul vânzărilor online au fost înregistrate creșteri în special în perioada 2020-2023 (asociată inclusiv cu efectele pandemiei și cele imediat următoare), valoarea stabilizându-se în perioada 2024- sem 1 2025. În privința canalelor de livrare utilizate, au predominat comenzile cu livrare, în creștere de la 1,2 miliarde în anul 2020, la 2,6 miliarde de lei în anul 2024, trendul de creștere inițiat în perioada pandemiei fiind, prin urmare, menținut.
O altă tendință observabilă la nivelul pieței a constat în fidelizarea clienților, prin diferite strategii de loializare. Numărul cardurilor de loialitate active a crescut de la 592.041 (în anul 2016), la 12.295.338 la finalul primului semestru din anul 2025.
