Berea, o categorie în care consumatorii au așteptări mari de la brandul preferat
Responsabil în ceea ce privește consumul și protejarea mediului, loial categoriei și brandului în ciuda creșterilor de preț, cu așteptări mari de la industrie privind disponibilitatea brandului preferat, comunicarea și educația. Așa arată profilul consumatorului urban de bere, după cum rezultă dintr-un studiu Mednet Research. 
Peste jumătate (53%) din românii din mediul urban cumpără bere o dată pe săptămână sau mai des, în timp ce 17% au o frecvență de cumpărare bilunară. Circa 11% din respondenți cumpără bere mai rar de o dată pe lună, iar tinerii până în 30 de ani sunt consumatorii care cumpără mai rar de o dată pe lună bere într-un procentaj mai mare decât media – 16%.
Cea mai mare parte a respondenților, 45%, declară că au două-trei mărci de bere pe care le cumpără și le consumă de obicei, iar un sfert din participanții la studiu spun că le place să testeze mărci noi de bere și vor continua să le consume, dacă le plac, arată studiul Mednet Research. „Pentru 15,5% nu marca este neapărat un factor de loializare, ci produsul în sine, aceștia afirmând că nu au o marcă de bere preferată. La capătul opus, cei care sunt foarte fideli unei singure mărci de bere ajung la o pondere de 14,2%”, spune Roxana Baciu, Executive Director Mednet Research.
Cum arată însă clasamentul celor mai consumate mărci de bere? Prima poziție este ocupată de Ursus, brand menționat de 34,6% din respondenți, urmată de Timișoreana (31,9%) și Tuborg (27%). Topul este completat de Heineken (21,7%) și Ciuc și Ciucaș, ambele branduri fiind precizate în topul consumului de 19,4% din consumatori.
În ceea ce privește tipul de bere consumată, berea blondă întrunește preferințele majorității consumatorilor – 81%. Interesant este însă faptul că aproape o treime din consumatori (29%) afirmă că, de obicei, consumă și bere cu arome sau mixuri de bere cu alcool. Un sfert din respondenți consumă de obicei și mixuri fără alcool, în timp ce berea neagră este un produs obișnuit de consum pentru aproape 18% din respondenți.
De ce aleg românii berea fără alcool?
Deși, per total, piața de bere a raportat scăderi de volume, berile fără alcool de orice tip sunt totuși pe un trend ascendent. Care sunt cele mai importante motivații de consum? Potrivit studiului Mednet Research, berea fără alcool este o opțiune „foarte potrivită” atunci când nu se poate consuma alcool din diferite motive, afirmație susținută de 60% din respondenți. Mai mult, pare că acest segment de bere a fost îmbrățișat de consumatori, 25% din respondenți afirmând că se bucură că acest tip de bere este din ce în ce mai răspândit. De menționat este și faptul că 10% din participanții la studiu susțin că nu simt nicio diferență de gust între berea fără alcool și cea cu alcool.
Influența creșterilor de preț asupra achiziției
Peste jumătate din cei intervievați (54%) susțin că știu întotdeauna prețul berilor pe care le consumă de obicei. Din totalul numărului de respondenți, 73% spun că acestea s-au scumpit, iar un procentaj ceva mai redus (66%) afirmă că sesizează atunci când prețurile la bere se modifică.
Cu toate acestea, doar mai puțin de jumătate (43%) afirmă că și-au redus achiziția și consumul pe fondul creșterilor de prețuri. În ce măsură promoțiile contribuie și la susținerea nivelului de consum al berii? Aproximativ 45% din respondenți afirmă că promoțiile i-au ajutat să-și mențină același nivel de consum. Pe de altă parte, 47% din participanții la studiu spun că majorările de preț nu i-au afectat și cumpără/consumă la fel ca de obicei.
Dincolo de preț…
Ce alte aspecte contează pentru consumatorul român de bere? Pe prima poziție în topul importanței, 78% menționează disponibilitatea brandurilor preferate la raft. Interesant este și faptul că pentru 74% din românii din mediul urban este important ca acestea să promoveze consumul responsabil de alcool, iar 73% spun că doresc ca acestea să se implice în acțiuni de protejare a mediului sau să ofere tot timpul promoții atractive, aspect menționat de 71% din cei intervievați. Astfel, Sistemul de Garanție-Returnare, care va fi aplicabil din toamna acestui an, are deja susținători în rândul consumatorilor de bere. Concret, 85% din respondenți sunt de părere că este important ca acest sistem să funcționeze, astfel încât deșeurile de ambalaje să fie reintroduse în circuitul economic. Mai mult, un procentaj aproape similar (83%) consideră că noi, consumatorii, „avem o responsabilitate foarte mare în reciclarea ambalajelor”. La aproximativ același nivel de acord (82%) se situează și cei care cred că și producătorii de bere au o responsabilitate foarte mare.
Dacă ne referim la activitatea efectivă de returnare, 79% din respondenți sunt de părere că nu vor avea o problemă în a returna ambalajele de bere, iar 70% afirmă că nu îi deranjează să achite contravaloarea garanției de 0,5 lei dacă știu că o vor recupera în momentul returnării. O treime din respondenți afirmă însă că vor avea dificultăți în returnarea sticlelor, fie din cauza transportului până la punctul de returnare, fie pentru că nu au un asemenea punct (magazin) în apropiere.
Ce alte aspecte mai cântăresc pentru consumator în relația cu brandurile de bere? 67% din consumatori sunt de părere că brandurile de bere ar mai trebui să promoveze prietenia, buna dispoziție și socializarea, să ofere sentimentul de încredere (67%) și să susțină activitățile de timp liber (festivaluri, concerte, artă) – 64%. Un procentaj similar se așteaptă ca brandurile de bere să intervină în caz de probleme sociale majore (pandemii, calamități). Este important ca mărcile de bere să creeze și să surprindă prin reclame memorabile? Răspunsul este afirmativ pentru jumătate din respondenți.
„Producătorii au reușit să poziționeze berea drept o categorie partener pentru consumatori, atât în momentele de voie bună și celebrare, cât și în cele în care este nevoie de solidaritate și responsabilitate. Iar consumatorii au răspuns pe măsură, îmbrățișând atât noutățile și inovațiile de produs, cât și proiectele de responsabilitate socială propuse de brandurile preferate”, concluzionează Roxana Baciu.
Studiul Mednet Research a fost efectuat online, în luna mai, pe un eșantion de 1.000 respondenți, reprezentativ la nivel urban.
