FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Știri > Scumpiri, comerț ilegal și consum de alcool în rândul tinerilor, posibile efecte în lanț ale taxei pe zahăr

Scumpiri, comerț ilegal și consum de alcool în rândul tinerilor, posibile efecte în lanț ale taxei pe zahăr

Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare, care reunește cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România, reiterează avertismentul potrivit căruia introducerea unei noi taxe pentru băuturile răcoritoare va avea un impact profund negativ atât asupra consumatorilor, prin scumpiri semnificative ale produselor, cât și asupra întregului lanț valoric al industriei.

Deși scopul declarat al Guvernului este acoperirea golurilor din buget, o astfel de măsură disproporționată și discriminatorie nu va conduce decât la creșterea prețurilor, scăderea vânzărilor și, implicit, la diminuarea încasărilor la bugetul de stat, consideră asociația. Mai mult, o acciză pe băuturile răcoritoare, mai ales în rândul tinerilor, ar putea genera un consum mai ridicat de alcool, precum și o creștere a pieței negre, cu efecte negative pentru consumatorii români, bugetul de stat și industria de băuturi răcoritoare.

„Sectorul nostru a fost deja penalizat cu o așa-zisă taxă pe zahăr, mascată printr-o mărire a cotei de TVA de la 9% la 19%, aplicată de la 1 ianuarie doar pentru industria noastră, fie că vorbim de băuturi răcoritoare cu sau fără zahăr. Această nouă taxă propusă reprezintă o măsură profund discriminatorie, care vizează din nou băuturile răcoritoare, în timp ce ignoră conținutul similar de zahăr din produsele alimentare. Aceasta impune o povară disproporționată asupra consumatorilor români, care se confruntă deja cu o putere de cumpărare redusă din cauza inflației generale în creștere, la care inflația alimentară are o contribuție majoră. Mai mult, ea încurajează involuntar piața neagră și comerțul ilegal, subminând economia locală. Consumatorii pot ajunge să opteze pentru variante mai ieftine și de calitate inferioară sau chiar pentru alcool, agravând deja îngrijorătoarea problemă a consumului de alcool în rândul românilor. O taxă suplimentară – indiferent de forma pe care ar lua-o – nu ar aduce încasări suplimentare la bugetul de stat, din contră, ar împovăra și mai mult industriile care au răzbit crizelor din ultimii ani și ar avea efect multiplicator, cu impact negativ sever asupra consumatorului și a economiei, în ansamblul său”, a declarat Alice Nichita, președinte ANBR.

Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare consideră că introducerea unei noi taxe pentru băuturile răcoritoare este profund discriminatorie în comparație cu alte categorii de produse care conțin zahăr, cum ar fi zahărul din produsele alimentare care nu este vizat de suprataxare.

„În prezent, TVA pentru băuturile răcoritoare are o cotă de 19%, indiferent dacă acestea conțin zahăr sau nu, în timp ce pentru alimente, care pot avea un conținut de zahăr similar sau mai mare decât cel din băuturile răcoritoare, cota de TVA este de 9%. Nu există nicio diferență între zahărul din băuturi și zahărul din alimente, iar băuturile răcoritoare reprezintă doar 3% din aportul mediu zilnic de calorii al unei persoane, conform unor studii realizate la nivel european”, adaugă reprezentanții asociației.

Consumatorii, primii afectați: ar putea plăti cu până la 25% mai mult

Consumatorii români, care se confruntă deja cu o reducere semnificativă a puterii de cumpărare în contextul creșterii exponențiale a inflației, vor fi primii afectați de o nouă taxare a băuturilor răcoritoare. Impactul imediat al unei noi taxe va determina, în primul rând, creșterea prețului mediu pe litru la raft între 15-25%.


Citește și Consumatorii, mai calculați, mai pragmatici, cumpără mai puțin și aleg mărcile private


O astfel de măsură va favoriza și comerțul transfrontalier ilegal pentru a evita taxele și impozitele, conducând la un deficit în comerțul local și o scădere a încasărilor la buget. În plus, consumatorii, mai ales cei tineri, vor fi tentați să aleagă produse de calitate mai scăzută, pentru a-și completa necesarul de zahăr, și chiar să găsească alternative în afara categoriei, cum ar fi băuturile alcoolice care pot deveni mai accesibile, prin comparație.

„În acest moment, băuturi alcoolice precum cidrul sau vinul nu sunt accizate în România. Acest aspect este foarte grav, în contextul în care România deja se situează peste media europeană la consumul de băuturi alcoolice în rândul copiilor și adolescenților”, punctează Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare.

Un întreg lanț economic afectat

Piața băuturilor răcoritoare s-a contractat deja cu peste 6% în primele șase luni ale acestui an, ca urmare a creșterii TVA, arată datele ANBR. În acest context, o taxă suplimentară va duce la o scădere cumulată de aproximativ 15% a volumelor. Acest lucru se va traduce în reducerea vânzărilor, pe întregul lanț valoric – de la fermierii care cultivă sfecla de zahăr în România, până la magazine, baruri și restaurante.

Mai mult, lipsa predictibilității, a transparenței decizionale și a consultării în ceea ce privește ajustarea regimului fiscal din România, o abordare constantă în ultimii ani, descurajează investitorii și poate conduce chiar la amânarea investițiilor deja planificate.

„Menționăm că, în perioada 2017-2020, contribuția industriei la economia națională s-a ridicat la peste 3,65 miliarde euro, din care peste 1 miliard de euro valoare adaugată brută directă”, susțin reprezentanții ANBR. 

ANBR (Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare) este asociația reprezentativă a industriei de băuturi răcoritoare din România. Din asociație fac parte cei mai importanți producători de băuturi răcoritoare din industria românească, precum Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo, Romaqua Group Borsec, Maspex România, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar și operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje ca Dohler și Tetra Pak.
 

Știri asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content