Ministrul Agriculturii vrea un mecanism de plafonare a adaosului comercial raportat la inflație
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că, în perioada următoare, va promova în Guvern şi Parlament un proiect privind gestionarea inflaţiei printr-un mecanism de plafonare a adaosului comercial pentru produsele agroalimentare de pe teritoriul României, atunci când inflaţia depăşeşte 5%-6%, potrivit Agerpres. Declarația a venit în contextul în care măsura privind plafonarea adaosurilor comerciale în cazul alimentelor de bază mai este valabilă doar până la finalul lunii martie. 
„Noi trebuie să discutăm în momentul de faţă despre inflaţie. Inflaţia este una mare în România şi pe produsele agroalimentare şi, sigur, trebuie să ne punem la masă, Guvernul României, colegii mei din Parlament, pentru a încerca să creăm un mecanism pentru a gestiona partea de inflaţie. Voi aduce toate datele stabilite de Institutul Naţional de Statistică. Cred că în momentul de faţă nu trebuie să intervenim în piaţă, dar printr-un mecanism corect prin care să gestionăm foarte bine inflaţia ar trebui ca pentru tot ceea ce înseamnă produse agroalimentare pe teritoriul României, atunci când inflaţia sare de 5%-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial", a declarat Florin Barbu, Ministrul Agriculturii, după participarea la lucrările Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
Potrivit oficialului, mecanismul pe care îl are în vedere ar urma să fie promovat în Guvern şi Parlament sub forma unui proiect de lege care ar urma să fie finalizat și transmis săptămâna următoare către Guvernul României.
În luna septembrie a anului trecut, Guvernul României a luat decizia de a păstra pentru încă șase luni măsura ce plafonează adaosurile comerciale în cazul alimentelor de bază. 17 alimente sunt incluse în această măsură implementată încă de acum trei ani, de la pâine până la magiun. Potrivit Consiliului Concurenței, prelungirea plafonării adaosurilor comerciale poate genera efecte nefavorabile asupra pieței. Autoritatea de reglementare a monitorizat evoluția la raft a prețurilor alimentelor de bază, iar rezultatele au arătat că produsele stipulate în actul normativ au înregistrat, în majoritatea cazurilor, reduceri de prețuri. Pe de altă parte, autoritatea de concurență a testat, în anul 2023, respectiv 2024, o ipoteză conform căreia marjele de profit mai reduse, ca efect al reglementării, ar putea fi recuperate la nivelul altor categorii de produse existente în portofoliul retailerilor (efect de tip waterbed).
Concret, s-a constatat faptul că pierderile de profitabilitate înregistrate la nivelul produselor ce fac obiectul reglementării ar fi fost recuperate prin creșterea profitabilității, inclusiv prin majorarea prețurilor, pentru alte produse, alimentare și nealimentare, conform metodologiei utilizate de Consiliul Concurenței.
O astfel de redistribuire a adaosurilor și reașezare a prețurilor în alte condiții decât cele de piață poate genera, pe o perioadă îndelungată de timp, și alte adaptări ale jucătorilor (în afara celor deja evidențiate de transferul pierderilor de adaos către alte produse), care ar putea conduce la dezechilibre majore pe verticală (pe lanțul de producție), dar și pe orizontală (cu privire la alte categorii de produse). Practic, o plafonare pe termen lung a adaosurilor sau prețurilor pentru anumite categorii de produse va genera un efect de contagiune spre alte categorii și piețe, cu efecte imprevizibile, consideră Consiliul Concurenței.
