Colliers: 2024, un an record pentru retail
Piața imobiliară din România se pregătește să încheie un an mixt în rezultate, caracterizat de o activitate intensă în infrastructură, o recuperare semnificativă a investițiilor, dar și de o economie care a dezamăgit, înregistrând o creștere a produsului intern brut sub așteptări, potrivit consultanților Colliers. În timp ce piața birourilor din București a avut un an relativ modest, sectorul de retail a marcat un an record, evidențiat prin creșteri semnificative ale consumului. 
Previziunile Colliers pentru piața de retail au fost pozitive, evoluția sectorului confirmând atractivitatea pieței de retail din România, care continuă să atragă jucători internaționali de renume. Datele disponibile până în toamna lui 2024 arată o creștere de aproape 14% a vânzărilor de produse nealimentare, ajustată la inflație, ceea ce marchează un nou record istoric al indicelui.
În paralel, consumul individual actual mediu al unui român, care măsoară cantitatea de bunuri consumate efectiv, nu doar valoarea cheltuită, a ajuns la 89% din media Uniunii Europene. Acest lucru poziționează România în jumătatea superioară a clasamentului european, înaintea Spaniei și a multor țări din regiune, precum Polonia sau Ungaria. Creșterea consumului, alături de marjele ridicate practicate de retailerii locali și lipsa de aprovizionare din unele zone ale țării, au contribuit la menținerea unui ritm ridicat al livrărilor. În 2024, acestea au depășit tendința medie anuală de după 2010, confirmând rolul important al sectorului retail în economia României.
„Pentru tranzacțiile investiționale, 2024 s-a dovedit a fi un an dinamic, depășind în același timp așteptările noastre și marcând o revenire semnificativă după nivelul minim atins în 2023. Activitatea de piață a fost intensă, cu volume estimate să depășească 700 de milioane de euro pentru întregul an. Pe baza tranzacțiilor care ar putea fi finalizate în T4 sau în prima parte a lui 2025, acest volum ar putea crește considerabil, aproape dublând rezultatul din 2023. Piața a fost dominată de tranzacțiile din sectoarele industrial și retail, însă interesul pentru birouri a început, de asemenea, să revină. Redresarea pe acest segment este evidențiată de tranzacționarea primei clădiri de birouri de top după o perioadă îndelungată”, subliniază Laurențiu Lazăr.
În ceea ce privește randamentele, acestea par să fi atins maximul, ceea ce sugerează posibilitatea unor scăderi începând cu 2025, cu condiția menținerii unui mediu economic favorabil. Anul 2024 s-a remarcat și prin activitatea solidă în domeniul finanțărilor. De exemplu, NEPI Rockcastle, cel mai mare jucător de retail din România, a atras peste 600 de milioane de euro la sfârșitul lui 2023, fonduri destinate refinanțării datoriilor existente și pentru susținerea noilor proiecte.
Previziunile Colliers s-au adeverit în mare parte și pentru piața industrială și logistică. Activitatea de leasing industrial a rămas dinamică anul acesta, înregistrând câteva intrări noi pe piață, printre care și dezvoltatorul german Garbe. Totuși, după mai mulți ani de rezultate record, 2024 pare să fie ușor sub aceste performanțe, conform datelor finale disponibile. Presiunile de creștere a chiriilor s-au diminuat, iar acestea s-au stabilizat în intervalul de 4,5 - 5 euro pe metrul pătrat pentru proiecte built-to-suit de top, de 3.000-5.000 de metri pătrați și cu o durată contractuală normală.
În acest context, activitatea pieței industriale continuă să se mențină semnificativ peste nivelurile pre-pandemice. Având în vedere îmbunătățirile aduse infrastructurii și lipsa istorică de spații disponibile în România, unde stocul pe cap de locuitor este de 2-3 ori mai mic decât în Polonia sau Cehia, 2024 nu pare să fie începutul unei scăderi, ci mai degrabă un an de pauză înaintea unui nou val de creștere.
„Anul 2024 poate fi considerat unul mixt, dar mai degrabă solid pentru multe sectoare din zona imobiliară. Progresele semnificative din infrastructură, alături de recuperarea investițiilor imobiliare - cu tranzacții mai ales de retail și industrial - au reprezentat puncte forte, în timp ce provocările economice generale au adus dificultăți pentru alte segmente”, punctează Laurențiu Lazăr, Managing Director la Colliers România.
Economia României dezamăgește, subliniază consultanții Colliers, care la începutul lui 2024 prevedeau un scenariu economic promițător pe plan local, dar care nu s-a materializat. După un 2023 marcat de perspective relativ optimiste și indicatori favorabili, inclusiv crearea de locuri de muncă, prognozele din primele luni ale lui 2024 anticipau o creștere a PIB-ului de aproximativ 3%. În prezent, însă, într-un scenariu optimist, România abia trece de 1%, dar și această cifră pare greu de depășit. Consumul robust nu a fost suficient pentru a compensa temperarea cheltuielilor de capital și cererea externă slabă. Deși crearea de locuri de muncă s-a menținut în teritoriu pozitiv, ritmul acesteia a încetinit considerabil, ceea ce ar putea genera dificultăți în 2025.
„România se află în fața unei provocări majore: reducerea deficitului bugetar excesiv alături de restrângerea deficitului balanței de plăți externe. Corecțiile fiscale necesare vor include, cel mai probabil, majorări de taxe, dar și ajustări ale cheltuielilor publice. Modul în care aceste măsuri vor fi implementate va influența semnificativ stabilitatea economică a țării pe termen mediu. Această incertitudine cu privire la viitorul imediat domină multe din discuțiile pe care le remarcăm cu diverși actori din piață”, explică Silviu Pop, Director ECE & Romania Research la Colliers.
Deși ultimele vești economice nu sunt tocmai favorabile, progresele în infrastructură oferă motive de optimism, întrucât oferă un motor serios de creștere a PIB-ului pe termen mai lung. Anul 2024 marchează un moment important în dezvoltarea infrastructurii, evidențiindu-se prin finalizarea a peste 100 de kilometri de drumuri de mare viteză. În plus, aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres se află în construcție sau în diverse etape de pregătire. Un alt progres semnificativ este aderarea României la spațiul Schengen pentru călătoriile aeriene. Spre sfârșitul anului, au apărut vești încurajatoare cu privire la o posibilă integrare a granițelor terestre în 2025, consolidând astfel perspectivele de dezvoltare.
