AMRCR: Impact sumbru în piață dacă Legea 321 intră în vigoare
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) preconizează un impact sumbru pe piața de retail în cazul în care Legea 321 va intra în vigoare, principalele efecte fiind creșterea prețurilor, dispariția a sute de mii de producători, dar și închideri de supermarketuri și hypermarketuri. 
”Marea noastră problemă este legată de filosofia acestei legislații care începe să fie din ce în ce mai punitivă și care pune într-o relație antagonică producătorii și retailerii. Scopul principal urmărit de această modificare legislativă este afectarea, chiar subminarea activității marilor lanțuri comerciale, printr-un mix de măsuri care vizează modelul de business, modelul prin care aceste lanțuri comerciale își duc activitatea, fapt care ar putea conduce în final la crearea unui mediu extrem de ostil în care acestea operează și la decizia de închidere a unor magazine”, a declarat George Bădescu, Director Executiv AMRCR în cadrul unei conferințe de presă.
Reacția AMRCR vine ca urmare a modificărilor prevăzute de Legea 321, principalele îngrijorări ale marilor lanțuri de retail fiind:
- Anularea taxelor de raft
- Termen de plată mai scurt pentru produsele proaspete
- Obligativitatea comercializării în proporție de 51% a produselor românești prin aplicarea lanțului scurt de aprovizionare.
”Amendamentele respective schimbă Legea 321 în proporție de aproximativ 90%. Un prim aspect este legat de prevederile prin care se interzic taxele și serviciile la raft pentru toți comercianții. O astfel de prevedere limitează practic capacitatea de exercițiu. Aceste taxe de raft, denumite în limbaj comunitar ”redevențe de acces” sunt permise de legislația comunitară și facilitează intrarea pe piață a unui producător, dar și fidelizarea clienților”, a precizat executivul.
”Vorbim în primul rând despre o taxă care îi asigură producătorului o poziționare privilegiată la raft. Valoarea acestei taxe la raft, potrivit unui raport al Consiliului Concurenței publicat în 2009, este undeva între 10 și 15% din cifra de afaceri a retailerului. Însă procentul serviciului de taxă la raft diferă de la rețea la rețea”, a completat Adrian Manolache, avocat AMRCR
Totodată, reprezentanții marilor magazine au atras atenția și asupra efectelor pe care le va avea eliminarea taxei la raft, cele mai importante dintre acestea fiind creșterile de preț, dar și problemele la nivel de aprovizionare care vor apărea în condițiile în care producătorii vor fi nevoiți să livreze către fiecare punct de vânzare, și nu către platformele logistice așa cum se întâmplă acum (ceea ce reprezintă un beneficiu al taxei de raft).
De asemenea, reprezentanții AMRCR au adus în discuție și termenele de plată foarte restrictive pentru produsele proaspete, impuse de noul proiect de lege. ”Vorbim despre un termen de plată de șapte zile calendaristice pentru produsele proaspete, ceea ce este un termen drastic, am putea spune chiar ”draconic”. Această prevedere va necesita atât din partea retailerului, cât și din partea producătorului un sistem IT foarte performant pentru ca procesarea facturilor să se încadreze în acest termen”, a mai precizat Bădescu.
Astfel, potrivit reprezentanților AMRCR, marele risc al intrării în vigoare al acestui amendament este dispariția multor producători români. ”Din totalul furnizorilor români, doar 20 dintre aceștia își pot permite în acest moment investițiile necesare în sistemele informatice. Ce se va întâmpla cu restul?” , a declarat Florin Căpățână.
51%, un procent care nu poate fi susținut de producătorii români
Un alt punct de interes pe agenda AMRCR este legat de introducerea obligativității cotei de 51% produse locale la raft, principala problemă fiind incapacitatea producătorilor locali de a susține cererea.”51% din ce? De unde se pot aproviziona toate lanțurile de magazine ca să aibă 51% la raft carne din România? Este imposibil”, a precizat Florin Căpățână, Vicepreședinte AMRCR.
De altfel, Antonio Radu, Vicepreședinte al AMRCR și reprezentant al retailerului german Lidl a atras și el atenția asupra efectelor pe care le va avea în piața de retail alocarea a minimum 50% din suprafața totală de vânzare produselor românești. ”Consider că aceste prevederi sunt mai degrabă o formă de întoarcere a comerțului la forma nefiscalizată, acestor prevederi fiind supuși doar retailerii cu afaceri de peste 2 milioane de lei. Nu înțeleg, retailul modern deține o cotă de 60% din total retail, dacă produsele despre care vorbesc asociațiile de producători există, sunt bune și la prețuri competitive, de ce nu se vând în magazinele independente?”, a precizat Radu.
”În opinia noastră această prevedere nu este un sprijin real pentru producătorii români, pentru că din modul în care este formulată, lanț scurt de aprovizionare nu înseamnă neapărat produse românești. Producătorii români nu au niciun fel de garanție că nu vor fi expuși concurenței producătorilor din țările vecine. Fiecare dintre aceste prevederi principale ale Legii 321 menită să susțină produsele locale și producătorii locali se vor întoarce, până la urmă împotriva celor care trebuie protejați: consumatorii români și producătorii români”, a adăugat George Bădescu.
De altfel, reprezentanul Lidl a precizat fapul că în cazul în care legea va trece, AMRCR va lua poziție, legea putând fi atacată atât la Consiliul Concurenței, cât și la Comisia Europeană.
Proiectul de lege care impune supermarketurilor să comercializeze produse din "lanțul scurt de aprovizionare" (locale și regionale), în proporție de minimum 51%, a fost retrimis la începutul lunii mai în Parlament la Comisia de Agricultură. Potrivit proiectului legislativ, "comercianții persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare au obligația ca, pentru categoriile: carne, legume și fructe, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie, a comercianților menționați".
