Abonamentele pentru servicii de comerț electronic accesate datorită facilităților fiscale oferite
Stimulentele financiare precum modalitățile de a economisi bani și accesul la oferte speciale și reduceri reprezintă principalul factor de decizie pentru românii care decid să-și facă un abonament nou (42%) la servicii digitale și tradiționale, produse de consum sau cu durată lungă de viață și servicii de comerț electronic, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte „Demystifying the hype of subscription”, pondere similară cu cea înregistrată în rândul respondenților europeni (45%).
Dintre aceste categorii, abonamentele românilor pentru servicii de comerț electronic sunt cele mai influențate de beneficiile de natură financiară, cum ar fi ofertele speciale și reducerile (65%), economiile cu serviciile de livrare (42%) și livrarea gratuită la returnarea produsului (41%). Alți factori care influențează semnificativ deciziile românilor de a achiziționa abonamente sunt confortul (30%), care se referă la livrarea la domiciliu, lipsa reclamelor intruzive sau folosirea unor metode de plată simplificate, și accesul la oferte de tip premium privind conținutul sau funcționalitățile (29%).
Raportul subliniază că prețul atractiv este și principalul motiv pentru care românii decid să-și schimbe furnizorii la care au abonamente. În acest caz, stimulentele financiare sunt aproape de două ori mai importante decât alți factori pentru toate categoriile de abonamente analizate, tendință întâlnită și în rândul respondenților europeni.
Românii preferă să-și facă abonament pentru servicii de telecomunicații, inclusiv de internet, pentru utilități, servicii TV și comerț electronic, precum și pentru achiziționarea aparatelor de uz casnic și a produselor de pe platforme de tip marketplace. Pentru servicii precum publicații digitale, jocuri online, cărți electronice și audio, consumatorii români preferă plățile punctuale.
Raportul arată, de asemenea, că românii care nu au folosit abonamente în ultimul an au luat această decizie deoarece preferă să cumpere doar atunci când au nevoie (58%) sau pentru că sunt consumatori ocazionali (44%), factori similari cu cei care influențează consumatorii la nivel european.
Pe de altă parte, studiul arată că ponderea românilor care optează pentru plăți punctuale scade în rândul generațiilor mai tinere, numărul reprezentanților Gen Z care preferă abonamentele fiind puțin mai mare (cu 2 puncte procentuale) decât al celor care aleg achizițiile punctuale. La polul opus, românii din generația Baby Boomers înregistrează cea mai mare pondere în rândul consumatorilor care preferă achiziții punctuale (cu 24 de puncte procentuale mai mult față de cei care doresc să se aboneze), urmați de reprezentanții Generației X (11 puncte procentuale) și Millennials (6 puncte procentuale).
Citește și Diversificarea portofoliului, miza Maspex pentru creșteri double-digit
„Merită subliniat faptul că, atunci când vine vorba de atragerea de noi clienți, furnizorii de produse și servicii prin abonamente ar trebui să se concentreze nu numai pe preț, ci și pe confort și oferte de tip premium. Pentru a asigura retenția clienților, aceștia trebuie să găsească echilibrul între stimulentele de natură financiară și alte tipuri de beneficii atunci când concep programe de loialitate. Studiul arată că 59% dintre români au început să cumpere mai mult de la un furnizor după ce și-au făcut abonament la acesta, ceea ce reprezintă un alt argument pentru crearea unor strategii puternice de loialitate”, declară Andrei Ionescu, Partener coordonator consultanță și managementul riscului, Deloitte România, și lider al industriei de tehnologie, media și telecomunicații.
Raportul subliniază că există o corelație strânsă între grupul demografic al consumatorilor și deschiderea lor de a-și schimba atitudinea cu privire la abonamente, 25% dintre românii din generația Baby Boomers care fac achiziții punctuale declarând că nu ar putea fi convinși să se aboneze, urmați de Millennials (13%), Gen X (12%) și Gen Z (7%). Pe de altă parte, gradul de loialitate variază în funcție de generație, aproape o treime din reprezentanții Baby Boomers (31%) care au cel puțin un abonament spunând că nu s-ar lăsa convinși să schimbe furnizorul, urmați de Gen Z (30%).
Există, de asemenea, o legătură între gradul de digitalizare a unei societăți și tendința acesteia de a folosi abonamente, subliniază studiul, România clasându-se pe ultimul loc în rândul țărilor analizate în ceea ce privește maturitatea digitală, potrivit raportului Digital Society and Economy Index (DESI), și pe primul loc în ceea ce privește ponderea consumatorilor care preferă abonamentele în locul plăților punctuale, urmată de Bulgaria și Polonia. La polul opus, Germania este țara cea mai matură din punct de vedere digital și cu cei mai mulți respondenți care preferă plățile punctuale în detrimentul abonamentelor.
Consumatorii români nu percep toate plățile făcute cu regularitate ca fiind abonamente, 47% dintre respondenți precizând că nu dețin un abonament înainte de a primi un exemplu în acest sens, aspect care plasează România pe locul al patrulea în topul țărilor ai căror cetățeni nu conștientizează că au un abonament, după Bulgaria (61%), Slovacia (57%) și Ungaria (49%). În rândul respondenților la nivel european, cele mai frecvente tipuri de abonamente pe care consumatori nu le-au recunoscut sunt cele pentru utilități (77%) și servicii de telecomunicații/internet (75%).
Studiul a fost realizat în rândul a 9.000 de consumatori din nouă țări: Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Polonia, România, Slovacia, Turcia și Ungaria.