2025 a început cu un nou val de scumpiri
Prima lună a acestui an a venit la pachet cu o creștere medie a prețurilor de 5%, mare parte din alimentele incluse în analiza Institutului Național de Statistică fiind mai scumpe decât anul trecut. Concret, datele INS arată o scumpire de 4,54% în ianuarie 2025 față de ianuarie 2024 și de 0,8% față de luna decembrie a anului trecut. 
Raportat la începutul anului trecut, cel mai mult s-au scumpit cafeaua (+4,23%), uleiului (+4,14%), pâinea (+3,18), brânza (+4,46%), carnea și preparatele din carne (+3,4%) și băuturile alcoolice (+5,56%). La polul opus există doar cinci alimente pe lista analizată de INS ale căror prețuri au fost mai mici la începutul acestui an față de ianuarie 2024. Cea mai mare reducere de preț a fost înregistrată în cazul untului (-11,36%), urmat de zahăr (-6,57%), făină (-2,71%), mălai (-1,5%) și cartofi (-0,58%).
În cazul mărfurilor nealimentare și al serviciilor, creșterile de prețuri din ianuarie 2025 raportat la ianuarie 2024 au fost încă și mai mari decât în cazul alimentelor. Îmbrăcămintea și încălțămintea au avut creșteri medii de preț de peste 6%, cosmeticele și articolele de igienă s-au scumpit cu 6,37% în perioada analizată, țigările cu 8,6%. Totodată, combustibilii s-au scumpit cu 6,08% iar, la polul opus, prețurile medii pentru energie electrică și gaze au scăzut cu 1,02%, respectiv 8,32%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2024 – ianuarie 2025) față de precedentele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) a fost 5,4%, potrivit datelor INS.
Membrii Consiliului de Administrație al BNR au evidențiat creșterile consemnate de rata anuală a inflației în ultimele trei luni ale anului 2024, în urma cărora aceasta s-a mărit pe ansamblul trimestrului IV mai mult decât s-a anticipat, urcând la 5,14 la sută în decembrie, de la 4,62 la sută în luna septembrie. „Avansul a fost determinat în principal de scumpirea combustibililor – prioritar sub impactul aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piața financiară internațională –, și într-o mică măsură de noile majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 și al măririi cotațiilor unor mărfuri”, au explicat reprezentanții BNR.
Mai mult, potrivit prognozei actualizate a BNR, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în primele șase luni ale acestui an „pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, rata anuală a inflației va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior”, adaugă reprezentanții BNR.
Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior.
„Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, se mai arată în raportul privind hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară.
