Piața deșeurilor de ambalaje, sub impactul ordonanței 125
O nouă decizie adoptată săptămâna trecută de Comisia de Mediu din Camera Deputaților, privind OUG 125 (Ordonanța privind îndeplinirea țintelor de mediu ale României în corelație cu obiectivele UE) riscă să ducă, de fapt, la neîndeplinirea țintelor de mediu ale țării noastre, în condițiile în care România este deja deficitară la acest capitol, susține Asociația OIREP. Potrivit acesteia, dacă OUG 125 va intra în aplicare în forma actuală, riscă să deschidă calea exporturilor pentru deșeurile de ambalaje generate în țara noastră, periclitând astfel un întreg mecanism economic și poate duce la scumpiri ale produselor la raft pentru consumatori, prin creșterea artificială a costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje. 
Practic, OUG 125 adoptată în septembrie 2022, asupra căreia s-a revenit în Camera Deputaților săptămâna trecută, modifică modalitatea de raportare a deșeurilor de ambalaje colectate. Dacă înainte de OUG 125 cantitățile valorificate conform obligațiilor de mediu se raportau în sistemul public de raportare la momentul încredințării în vederea reciclării acestora, acum acestea vor trebui raportate după momentul reciclării efective.
Deși conceptual noua OUG intenționează să aducă claritate în ceea ce privește raportarea cantităților efectiv reciclate în România, pentru evitarea fraudelor sau a altor mecanisme de eludare a legii, modul în care aceasta a fost reconsiderată și formulată recent riscă să blocheze întreaga piață a colectării și reciclării.
Care sunt problemele și de unde vin blocajele?
În practică, colectorii sau companiile de salubritate colectează deșeurile de ambalaje generate de producători, retaileri și așa mai departe, livrându-le ulterior stațiilor de reciclare, care confirmă primirea cantităților în sistemul public de raportare. Ulterior, colectorii/salubriștii transmit dosarul de trasabilitate către un OIREP, companie care preia responsabilitatea producătorilor și care are obligația de a avea contracte atât cu producătorii reprezentați cât și cu companiile de colectare sau de salubritate, verifică documentația, dar pot plăti serviciul prestat colectorilor/salubriștilor doar după ce compania de reciclare (care nu este parte în cadrul contractelor cu OIREP-urile) confirmă reciclarea cantităților respective.
Potrivit legislației actuale, companiile de reciclare pot recicla deșeurile într-un interval de timp de până la trei ani după ce au intrat în posesia cantităților colectate, astfel încât, prin mecanismul de plată descris de noua OUG, aceasta ar putea bloca întregul sistem de finanțare al companiilor de colectare.
În consecință, dacă noua OUG ar intra în vigoare în forma recent dezbătută la Camera Deputaților, cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate de pe piața din România ar putea merge către export, având în vedere că pe alte piețe nu există acest mecanism de plată a colectării, după ce reciclarea a fost efectiv realizată.
Potrivit estimărilor Asociației OIREP, o cantitate de peste 350.000 de tone de deșeuri de ambalaje ar putea merge spre export. Anual, în România se introduc aproximativ 2,4 milioane de tone de deșeuri de ambalaje, iar pentru realizarea obiectivelor de valorificare este necesară colectarea a minimum 1,5 milioane de tone. În total, potrivit datelor Asociației, peste 2.300 de companii de colectare, salubritate și reciclare și peste 25.000 de producători din piață ar putea fi afectați de impactul ordonanței de urgență.
Anterior dezbaterii recente, Comisia de Politică Economică din cadrul Camerei Deputaților a votat ca producătorii și OIREP-urile să plătească suma de 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile necesare realizării obiectivelor de mediu și cantitățile care intră în procesul de reciclare. Aceasta a oferit și o definiție clară a acestor cantități: „Cantitățile care intră în operațiunea de reciclare și care vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor de mediu sunt cantitățile confirmate de reciclator în SIATD (sistemul public de raportare) ca fiind recepționate după eliminarea materialelor, altele decât materialul țintă”.
Această definiție stabilește în concret ce cantități sunt luate în calcul la realizarea obiectivelor și care este momentul raportării, iar în absența acestei definiții clare (care lipsește din forma OUG 125 dezbătută la Comisia de Mediu din Camera Deputaților săptămâna trecută) se pot crea blocajele amintite, lăsând spațiu pentru interpretări la momentul punerii în aplicare de către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).
„Practic, pentru a eluda aceasta condiție suplimentară pe care o pune noua formă a OUG 125, deșeurile ar putea merge la export, pentru că reciclatorii din alte țări nu trebuie să confirme cantitățile efectiv reciclate. Aceasta în condițiile în care reciclatorii se plâng de cantități insuficient colectate, din cauza lipsei colectării separate - țara noastră fiind în plin proces educațional privind reciclarea și cu mult în urma statelor europene”, declară Geanin Șerban, Președintele Asociației OIREP.
Marii producători (lanțuri de retail, companii FMCG, producători de băuturi, produse alimentare s.a.) riscă să nu își îndeplinească țintele de mediu care le revin prin legislație și, neputând raporta cantitățile colectate, riscă să achite o obligație fiscală de câte 2 lei/kg, reprezentând diferența între țintele de colectare și cantitățile efectiv colectate. În aceste condiții, această obligație fiscală impusă prin lipsa de claritate a OUG 125 s-ar putea reflecta în creșteri ale produselor vândute la raft consumatorilor.
De asemenea, forma actuală a OUG 125 prevede un tratament discriminatoriu între actorii privați și cei publici. În cazul primăriilor, cantitățile de deșeuri sunt luate în calcul în aceeași modalitate de dinainte de momentul adoptării OUG 125, respectiv la momentul recepției.
Forma OUG 125 adoptată săptămâna trecută la Comisia de Mediu din cadrul Camerei Deputaților susține că „producătorii/OIREP-urile plătesc 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile necesare realizării obiectivelor și cantitățile care intră în instalația de reciclare”. Asociația OIREP atrage atenția că o definiție a acestor cantități este fundamentală, pentru evitarea blocajelor în activitatea celor ce gestionează deșeurile de ambalaje.
Potrivit analizei Asociației OIREP, România riscă să întâmpine dificultăți majore în realizarea obiectivelor de mediu, având în vedere că, oricum, în Romania, țintele de creștere a obiectivelor au fost decalate cu doi ani (din 2025 în 2023), cu procente considerabile. Astfel, se pune o presiune crescută pe volumul cantităților care trebuie colectate și reciclate în țara noastră.
Din 2023, ținta de reciclare a deșeurilor de ambalaje în România a crescut cu 5%, la un total de 65% din deșeurile de ambalaje generate pe piață, după cum urmează: 65% sticlă, 35% plastic, 57% PET, 65% hârtie – carton, 30% aluminiu, 60% oțel, 20% lemn. Din 2025, procentul va crește la 70%. Producătorii și generatorii de ambalaje care nu ating țintele au o obligație fiscală de 2 lei/kg între ținta de reciclare și cantitatea raportată.
Conform Comisiei Europene, până în 2035, România trebuie să reducă până la 10% cantitatea de deșeuri municipale depozitate - în prezent însă, românii depozitează 70% din gunoiul pe care îl produc, față de media europeană de 24%, potrivit datelor publice.
Te-ar putea interesa și Piața ambalajelor în FMCG, de la necesitate la sustenabilitate
