Directorul Agenției Internaționale pentru Energie: Evoluția crizei energetice, decisivă pentru stabilitatea economică globală în perioada următoare
Directorul Agenției Internaționale pentru Energie avertizează că actuala criză energetică este mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2022 la un loc. Într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro, Fatih Birol susține că închiderea strâmtorii Ormuz a adus economiile globale într-un impas unic în istorie până la acest moment. 
Potrivit Directorului Agenției Internaționale pentru Energie, atât țările europene, cât și Japonia și Australia vor avea de suferit, însă statele cele mai expuse riscurilor sunt cele în curs de dezvoltare, care vor resimți creșterea prețurilor la petrol și gaze, scumpirea alimentelor și o accelerare generală a inflației.
Oficialul declară că acest moment este mai greu decât criza petrolului din 1973, provocată de un embargo al țărilor exportatoare de petrol OPEC, cea energetică din 1979 generată de Revoluția iraniană, și cea din 2022 declanșată de invazia Rusiei în Ucraina la un loc, toate ducând la creșteri masive ale prețurilor la energie.
Aproximativ 20% din petrolul și gazele tranzacționate la nivel global trec în mod normal prin strâmtoarea Ormuz, iar blocarea acesteia a dus deja la creșteri semnificative ale prețurilor. Pentru a limita impactul, statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol. O parte din aceste rezerve a fost deja utilizată, iar procesul continuă, a mai precizat directorul AIE în cadrul interviului acordat Le Figaro.
„În acest context, piețele energetice rămân extrem de volatile, iar evoluția situației din regiune va fi decisivă pentru stabilitatea economică globală în perioada următoare”, a declarat Fatih Birol.
Financial Times: există riscul unei noi crize economice în UE
În contextul crizei energetice care se prelungește, Uniunea Europeană a avertizat țările membre să nu transforme acest moment într-o criză fiscală, acordând subvenții și reduceri de taxe pentru carburanți, potrivit Financial Times. Aceasta ar fi a treia criză economică din Uniune în decurs de doar șase ani, după Covid-19 și invazia rusă din Ucraina.
„Este un efort unitar din partea Comisiei, pentru că ceea ce se întâmplă într-un sector al economiei se poate extinde la restul societății. Comisia a oferit consultanță tehnică și ajutor țărilor membre pentru a pregăti instrumente și politici pe care doresc să le utilizeze, dar în limita spațiului fiscal (a deficitului) de care dispun”, a declarat Dan Jørgensen, Comisarul UE pentru Energie.
Comisia Europeană insistă ca subvențiile, reducerile de taxe și plafonarea prețurilor la carburanți să fie limitate în timp și aplicate (de exemplu numai pentru motorină), pentru a evita o repetare a crizei energetice din 2022, care a alimentat ulterior inflația și deficitele. Mai multe țări, inclusiv Italia, Polonia și Spania și chiar România au redus taxele pe carburanți, în timp ce altele au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat deja că „măsurile cu bază largă și pe termen lung ar putea avea un efect exact pe dos decât cel scontat, deoarece ar putea alimenta excesiv cererea și ar putea duce la inflație”. Ea a îndemnat factorii de decizie să se concentreze pe acțiuni temporare, specifice și adaptate.
*Sursă foto: Le Figaro
