Spirits România solicită înghețarea creșterii de 10% a accizelor la băuturile spirtoase de la 1 ianuarie
Spirits România, asociație patronală care reunește principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din România, solicită înghețarea creșterii de 10% a accizelor la băuturile spirtoase programată pentru 1 ianuarie 2026 și demararea unei reforme a sistemului de accizare a alcoolului, avertizând că actualul calendar de majorări va avea efecte economice și sociale grave. 
Într-o scrisoare deschisă adresată Prim-ministrului Ilie Bolojan și Ministrului Finanțelor Alexandru Nazare, Spirits România atrage atenția că, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 141/2025, accizele la băuturile spirtoase au crescut deja cu 4,4% la 1 ianuarie 2025 și cu 10% la 1 august 2025, urmând o nouă majorare de 10% de la începutul anului viitor. Astfel, creșterea cumulată a accizei va depăși 26% într-un interval de 12 luni.
Această nouă majorare “va avea consecințe catastrofale pentru economia românească, va duce la pierderi de locuri de muncă și va afecta grav industria locală de băuturi spirtoase”, se arată în scrisoarea deschisă.
Majorarea va avea efecte profund negative și pe plan social, conducând la o proliferare a băuturilor contrafăcute, care pot afecta grav sănătatea, ducând chiar la pierderi de vieți omenești. De altfel, conform unei cercetări Roland Berger realizate în anul 2025, între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România este netaxat, fiind asociat producției ilegale, contrabandei sau produselor contrafăcute.
Sectorul băuturilor spirtoase reprezintă un contributor important la economia României. În anul 2024, acesta a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicați în producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 de milioane de euro) și impactul indus (199 de milioane de euro) asupra altor domenii ale economiei. Industria susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producție și vânzări, 9.800 sunt indirecte, în agricultură, logistică, marketing și construcții, iar 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte domenii de sprijin.
De altfel, sectorul băuturilor spirtoase reprezintă 60% din încasările anuale din accizele la alcool (față de doar 40% acum 10 ani), deși reprezintă numai 25% din consum. „Mai mult, sectorul nostru a contribuit aproape exclusiv la creșterea veniturilor din accizele la alcool în ultimul deceniu”, mai spun reprezentanții Spirits România.
Asociația subliniază că industria spirtoaselor dorește să rămână un contributor serios la economie, dar consideră că acest lucru trebuie făcut într-un mod echitabil.
„Deși suntem dornici să continuăm să contribuim la economie și la reducerea deficitului fiscal, suntem fermi în privința faptului că acest lucru trebuie să fie făcut în mod eficient și echitabil. Reiterăm că veniturile colectate de stat din accizele aplicabile băuturilor spirtoase au înregistrat deja o scădere de 4% (aproximativ 44,28 milioane RON) în primele zece luni ale anului 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, în ciuda creșterii nivelului accizelor cu 14,84% în acest an. Această tendință va continua și se va intensifica în 2026 dacă programul actual de creștere a accizelor nu va fi înghețat”, atenționează Spirits România.
Asociația reamintește în acest context și precedentul din 2013, când o creștere de 34% a accizelor a dus la o scădere de 20% a consumului taxat și la o creștere semnificativă a pieței negre, cu un impact limitat asupra veniturilor bugetare.
În acest context, Spirits cere înghețarea majorării de accize de la 1 ianuarie 2026 dar și reformarea sistemului de accizare, prin corelarea accizelor cu conținutul de etanol, reducerea diferențelor între categorii de produse și introducerea unui unui mecanism de ajustare al ratelor accizelor predictibil, bazat pe indicele mediu al prețurilor de consum și condițiile economice ale pieței. Acest lucru poate aduce statului venituri cu sute de milioane de lei mai mult decât în prezent.
