Mediul de afaceri: Impozitul minim pe cifra de afaceri erodează competitivitatea și afectează investițiile
Organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri din România își exprimă îngrijorarea față de menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o impozitare care descurajează investițiile, erodează competitivitatea și afectează atât investițiile românești, cât și investițiile străine. 
Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, organizații ale mediului de afaceri din România consideră că piața locală are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistența în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești.
„România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, este precizat într-o comunicare oficială.
În plus, organizațiile precizează faptul că impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni în piață, a afectat sectoare esențiale și, prin incertitudinea și costurile suplimentare pe care le-a generat, a fost unul din factorii care au contribuit la lipsa de performanță a României în a atrage investitori noi, spre deosebire de piețe din regiune.
Menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare și din perspectiva colectării veniturilor. Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 mld. lei din cele 6 miliarde de lei estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie și mai reduse pe fondul încetinirii activității economice.
Astfel, mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o măsură vitală pentru inversarea tendinței de stagnare economică. Sectorul privat vrea și trebuie să fie un partener de încredere pentru soluționarea problemelor de gestionare a finanțelor publice, nu țintă de penalizare. Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor și redresarea economică a României nu sunt posibile.
„Transmitem și cu acest prilej apelul nostru pentru consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale, adevărata soluție pentru consolidarea finanțelor publice. Fără digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea cheltuielilor publice, creșteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia și capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare. Considerăm că echilibrarea macro-bugetară a țării trebuie să fie un obiectiv comun, care presupune cooperarea tuturor părților implicate, inclusiv o conlucrare responsabilă în cadrul Coaliției de Guvernare, dincolo de agende politice sau interese pe termen scurt”, au mai precizat organizațiile semnatare.
