Pe cine avantajează și pe cine dezavantajează acordul UE–Mercosur
După 25 de ani de negocieri, UE și Mercosur au ajuns în sfârșit la un acord. Înțelegerea dintre Europa și Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Acordul urmează să fie semnat sâmbătă, dar se confruntă încă cu o opoziție puternică, nu doar în Franța, explică analiștii ING. 
Noul acord comercial va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, acoperind peste 700 de milioane de persoane și reprezentând 20% din PIB-ul global. Acordul transmite un semnal puternic în favoarea piețelor deschise, într-un moment în care comerțul mondial se confruntă cu un val de protecționism. El oferă UE noi posibilități de a-și diversifica rutele comerciale, reducând dependența de SUA și China, și de a-și consolida prezența într-o regiune bogată în resurse. Blocul Mercosur este format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Bolivia este, de asemenea, membră, dar nu face parte din acord.
Semnarea, inițial planificată pentru anul trecut, a fost amânată din cauza îngrijorărilor legate de protecția mediului și a opoziției puternice din partea mai multor țări, inclusiv Italia și Franța, care se temeau de impactul negativ asupra sectoarelor lor agricole. UE a introdus măsuri suplimentare de protecție și compensații pentru fermierii europeni, obținând în cele din urmă sprijinul premierului italian Giorgia Meloni. Acest pas a permis ambasadorilor UE să obțină majoritatea necesară la reuniunea de vineri trecută, fără acordul Franței.
Președinta Comisiei Europene va semna oficial acordul pe 17 ianuarie, în Paraguay. Totuși, procesul nu este încă încheiat. Parlamentul European trebuie să voteze acordul pentru ca acesta să intre în vigoare. Unele grupuri politice doresc să trimită acordul la Curtea de Justiție, ceea ce ar putea bloca procedura timp de până la 18 luni.
De la tarife la comerț: un proces de implementare îndelungat
Comerțul dintre UE și Mercosur este afectat de bariere tarifare ridicate, care fac ca multe bunuri scumpe la export și import. Acordul elimină taxele vamale pentru aproximativ 91% din bunurile tranzacționate între cele două blocuri. De exemplu, tariful mediu ponderat pentru exporturile UE către Argentina ar urma să scadă de la 10,3% în 2024 la aproximativ 1% în timp. În prezent, taxele pot ajunge până la 35% pentru piese auto și automobile sau 28% pentru produse lactate. Eliminarea acestora ar genera economii de aproximativ patru miliarde de dolari și se va face treptat, în funcție de produs. De exemplu, tarifele Mercosur pentru piesele auto vor fi eliminate liniar pe parcursul a zece ani, iar UE va introduce cote tarifare suplimentare pentru carnea de vită în următorii cinci ani.
Acordul cuprinde două instrumente juridice. Primul este Acordul Comercial Interimar (iTA), axat exclusiv pe comerț, care va intra în vigoare după aprobarea Parlamentului European și a Consiliului, cu majoritate calificată. Al doilea este Acordul de Parteneriat UE–Mercosur (EMPA), cu o sferă mai largă, incluzând dialog politic, cooperare, investiții și prevederi de mediu. Implementarea completă necesită ratificarea de către toate cele 27 de state membre, un proces care poate dura ani. Pentru a evita întârzierile, Comisia Europeană propune aplicarea provizorie a unor părți ale EMPA.
Valoarea simbolică și geopolitică depășește impactul economic
Exporturile UE către statele Mercosur au crescut puternic până în 2022, apoi s-au stabilizat la aproximativ 55 de miliarde de euro în 2023–2024, arata datele ING. Eliminarea tarifelor ar putea stimula exporturile europene, dar și importurile din Mercosur, care depind de prețurile produselor agricole. Totuși, impactul economic global rămâne modest: PIB-ul UE ar putea crește cu doar 0,1% până în 2032, iar cel al Mercosur cu aproximativ 0,3%. Dincolo de economie, acordul are o semnificație geopolitică importantă. El ajută UE să-și asigure resurse strategice și să reducă dependențele comerciale de marile puteri, consolidându-și autonomia strategică și credibilitatea ca actor global.
Opoziția fermierilor și măsuri de sprijin
Produsele agroalimentare reprezintă cea mai mare parte a importurilor UE din Mercosur. Fermierii europeni din industria cărnii, în special de vită și de pasăre, și a sfeclei de zahăr se tem de concurența producătorilor sud-americani, care au costuri mai mici. Drept răspuns, Comisia Europeană a propus măsuri de protecție, inclusiv clauze de salvgardare, un fond de criză de 6,3 miliarde de euro și alocări suplimentare pentru agricultură și dezvoltare rurală.
De partea cealaltă, acordul aduce vești bune pentru sectorul auto european, afectat de tarife ridicate (până la 35% pentru automobile). Mercosur este o piață în creștere pentru mașini, iar reducerea taxelor ar putea spori exporturile europene. În prezent, Germania domină exporturile UE de autoturisme către Brazilia, cea mai mare piață din regiune.
Un aspect strategic al acordului îl reprezintă accesul la materii prime critice, precum litiul, niobiul și grafitul, esențiale pentru tranziția energetică și producția de vehicule electrice. UE este puternic dependentă de China pentru aceste resurse, iar statele Mercosur dețin rezerve importante. Prin acest acord, UE urmărește să-și securizeze lanțurile de aprovizionare, să-și diversifice sursele și să consolideze poziția în competiția globală pentru resurse strategice.
