Blocajul reciclării deșeurilor din ambalaje e departe de soluționare

Guvernul este încă departe de soluționarea crizei din industria FMCG generate de   blocajul din sectorul reciclării deșeurilor de ambalaje. Prima întâlnire de lucru dintre reprezentanții autorităților implicate și cei ai producătorilor și importatorilor de bunuri ambalate, desfășurate pe 17 februarie la sediul Ministerului Mediului, s-a finalizat fără a ajunge la un acord între cele două tabere. O parte dintre reprezentanții industriei au părăsit lucrările deoarece oficialii guvernamentali nu au dorit să discute despre plata contribuției la fondul de mediu cu efect retroactiv pe 2015, care li se impută tuturor celor care pun pe piață bunuri ambalate. Blocajul reciclării deșeurilor din ambalaje e departe de soluționare

“La inițiativa Guvernului României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic, au organizat miercuri - 17 februarie - prima întâlnire a grupului de lucru extins care a avut ca obiectiv identificarea principalelor teme de discutat și stabilirea metodologiei de lucru în sub-grupuri, în ceea ce privește remedierea situației din sectorul colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje, începând cu anul 2016”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Mediului.

De cealaltă parte, în sectorul producției cea mai arzătoare problemă este acum obligația de a plăti retroactiv contribuții la fondul de mediu, pentru anul 2015. Companiile din retail și producție cer anularea sumelor imputate. “Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) solicită Guvernului să anuleze, printr-un act normativ, sumele cu efect retroactiv pentru anul 2015 solicitate producătorilor și comercianților în domeniul colectării ambalajelor care generează, de asemenea, în fiecare zi noi penalități și pe care asociația le consideră imputate pe nedrept. Avem exemple că, în unele cazuri, facturile aferente anului 2015 se ridică la 1,5 milioane de euro doar pentru un singur operator economic”, a declarat, într-un comunicat, Directorul Executiv al AMRCR, Delia Nica.

Reprezentanții Ministerului Mediului au spus însă că aspectele legate de plățile imputate producătorilor și importatorilor trebuie clarificate cu Ministerul Finanțelor Publice. “Identificarea de soluții pentru acei producători care invocă eventuale probleme financiare survenite în urma obligațiilor de plată aferente anului 2015 face subiectul unei alte întâlniri care va fi organizată de către Ministerului Finațelor Publice în perioada imediat următoare”, se mai arată în comunicatul instituției.

Retailerii cer și regândirea sistemului de gestionare a deșeurilor de ambalaje

De asemenea, reprezentanții marilor retaileri cer abrogarea textelor normative care au dus la crearea unui sistem de gestionare a deșeurilor de ambalaje nefuncțional, care a făcut ca normele europene și țintele asumate de România în acest domeniu să nu fie respectate.

În prezent, operatorii economici sunt obligați să încheie contracte cu operatorii de transfer de responsabilitate, în cazul în care nu au posibilitatea gestionării ambalajelor în mod individual.

“Este evident că acest sistem nu a funcționat și a dus la actuala criză, care însă este aruncată tot în spatele producătorilor și comercianților. În forma sa actuală, legislația nu asigură în niciun fel obiectivele pentru care se presupune că a fost elaborată și anume funcționarea eficientă a unui sistem de colectare a ambalajelor și, mai ales, protejarea mediului”, a mai spus Delia Nica. “AMRCR își exprimă încrederea că, deși la întâlnirea organizată de Ministerul Mediului pe 17 februarie nu au fost prezentate soluții pentru facturile rectificative aferente anului 2015 sau un calendar complet de modificări legislative necesare, acest lucru este obligatoriu să se întâmple în cel mai scurt timp”.

De la ce a pornit blocajul

În toamna lui 2015, Admi­nistraţia Fondului pentru Mediu a amendat 6 organizații de transfer de responsabilitate care controlează 90% din piaţa de colectare, cu suma totală de 84 de milioane de lei (19 milioane de euro). Cele mai mari penalităţi au fost aplicate către Eco-Rom Ambalaje (9,6 mil. euro), oraganizație fondată în 2003 de mai multe multinaționale prezente în industria românească de bunuri de larg consum.

Din cauza acestor sancțiuni, în perioada octombrie – decembrie 2015, OTR-urile nu au reușit să-și onoreze obligațiile contractuale față de clienții lor. Prin urmare, producătorii și importatorii sunt buni de plată: pentru că nu s-au încadrat în țintele de reciclare stabilite pe 2015, ei trebuie să achite la Fondul de Mediu penalizări de 2 lei/kilogram de deșeu nereciclat, practic plătind penalizări pentru aproape toate ambalajele puse pe piață în intervalul octombrie-decembrie 2015. Mai mult, din data de 25 ianuarie 2016 încep să fie aplicate penalizări pentru neplata acestor obligații către Fondul de Mediu.

Citește și Reacția vehementă a industriei la noile reglementări de reciclare

EY România: SGR intră în vigoare la 30 noiembrie 2023. Aspecte de luat în considerare
EY România: SGR intră în vigoare la 30 noiembrie 2023. Aspecte de luat în considerare
În România, sistemul de garanție-returnare trebuie să devină funcțional, conform prevederilor legale, începând cu data de 30 noiembrie 2023,...
Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje a scăzut în România
Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje a scăzut în România
Plasticul se numără printre ambalajele cel mai des folosite de români, dar rata sa de reciclare este de doar 30,05%, arată datele INS analizate...
Colectarea și reciclarea, domeniu care are nevoie de investiții importante
Colectarea și reciclarea, domeniu care are nevoie de investiții importante
România se află între primele zece țări europene care au implementat sistemul de garanție-returnare, decizie care va duce la o creștere...
Clean Recycle: Comerțul digital nu este neapărat ecologic și viabil fiscal
Clean Recycle: Comerțul digital nu este neapărat ecologic și viabil fiscal
Comerțul electronic s-a dezvoltat puternic în România în ultimii 10 ani și în special în perioada pandemiei. Potrivit datelor publice...