Bădin, Deloitte: “Atenție la transpunerea în practică a noii Legi 321”
Modificările aduse Legii 321/2009, cunoscută drept “legea supermarketurilor” sau “legea 51%”, au deja un impact semnificativ la nivelul comercianților și al producătorilor, chiar dacă, la suprafață, adică la consumatori, aceste modificări încă nu au produs consecințe vizibile. În timp ce piața vuiește de controverse privind beneficiile sau dezvantajele aduse de obligativitatea comercializării produselor din lanțul scurt de aprovizionare în proporție de 51%, una dintre modificările cu efect imediat este reprezentată de eliminarea plăților realizate de producători / distribuitori către marile lanțuri de magazine, respectiv așa-cunoscutele “taxe de raft”.Dacă în trecut contractele comerciale includeau clauze cu privire la facturarea anumitor tipuri de servicii de către comercianți (promovarea produselor, servicii de logistică, de amenajare), modificările introduse în Legea 321 interzic facturarea unor astfel de servicii în viitor. 
În contextul unei reglementări vagi și neclare, actorii din piață încearcă să descurce ițele punerii în practică ale prevederilor legale. Drept urmare, se prefigurează în viitorul apropiat schimbarea modelului de afaceri practicat urmat de renegocieri ale contractelor încheiate între părți în vederea alinierii cu noua formă a Legii 321.
Ce trebuie să aibă în vedere producătorii și comercianții în contextul unei renegocieri comerciale? Pornind de la formularea vagă din lege, potrivit căreia se interzice oricărui comerciant solicitarea facturării / refacturării și a încasării de la furnizori a taxelor și serviciilor, apar în practică o serie de întrebări, cum ar fi:
- Cum putem interpreta interdicția de facturare / încasare a serviciilor? Reprezintă aceasta o condiție de formă cu consecințe asupra acceptării în practică a asumării de către comercianți a unor obligații față de furnizori sau se interzice de fapt prestarea acestor servicii de către comercianți?
- În cazul în care nu sunt solicitate de comercianți, ci de furnizori și agreate astfel contractual, prestarea acestor servicii este permisă?
- Interdicția vizează relația directă comerciant – furnizor sau se aplică și în cazul în care aceste servicii sunt prestate printr-un intermediar?
- Cum ar trebui tratate aceste tranzacții până la momentul renegocierii contractelor care în prezent prevăd astfel de clauze?
Acestea sunt doar o parte dintre întrebările cu care comercianții se confruntă la acest moment si pentru care așteaptă lămuriri suplimentare din partea legiuitorului, întrucât simpla existență a mai multor interpretări cu privire la acelaşi text de lege poate da naștere la numeroase riscuri la nivelul comercianților și furnizorilor lor. O asemenea modalitate de reglementare legislativă va afecta siguranța circuitului civil, și implicit consumatorul final al produselor alimentare.
Totuși, având în vedere că modificările sunt deja în vigoare, comercianții și furnizorii au început deja renegocierea clauzelor contractuale și, în anumite privințe, chiar regândirea modelului anterior de afaceri. Așa cum se întâmplă ori de câte ori are loc o schimbare semnificativă, recomandăm atenție înainte de luarea unei decizii și fundamentarea acesteia pe o analiză complexă, juridică, fiscală și contabilă.
Perspectiva juridică
În contextul unor sancțiuni semnificative atrase de încălcarea legii, care pot duce chiar până la suspendarea autorizaţiei de funcţionare pentru o perioadă de până la șase luni, cea mai importantă problemă juridică este analiza noului model de afaceri și revizuirea contractelor în vigoare. Din păcate, modificările aduse Legii 321/2009, la fel ca și în cazul variantei inițiale a legii din 2009, aduc atingere libertății contractuale a părților.
În același timp, în cadrul oricăror renegocieri ale clauzelelor existente în contractele actuale, un rol important îl vor avea aspectele de dreptul concurenței și respectarea legislației în vigoare în acest domeniu.
Perspectiva contabilă
Nici din perspectivă contabilă lucrurile nu sunt mai simple. Astfel, se pune problema modalității de recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor la nivelul comercianților, respectiv furnizorilor, mai ales în perioada în care, pe de-o parte, fundamentul legal din trecut nu mai rămâne valabil, iar pe de altă parte nu s-au renegociat noi termeni contractuali.
Nu în ultimul rând, deloc neglijabil rămâne și riscul fiscal aferent acestor tranzacții. Este bine-cunoscut faptul că în cele mai recente controale fiscale în domeniu, tranzacțiile dintre comercianți și furnizori au fost atent analizate de către inspectori și, în multe cazuri, contestate din perspectiva substanței economice a tranzacțiilor. Astfel, autoritățile fiscale au considerat frecvent cheltuielile și TVA aferentă acestor prestări de servicii drept nedeductibile fiscal.
O renegociere imediată a contractelor în sensul schimbării naturii tranzacțiilor ar putea conduce la un risc fiscal pe perioada trecută. Mai mult, acest risc se poate extinde și în viitor dacă schimbarea va avea loc doar din perspectiva formei tranzacțiilor (servicii transformate în reduceri comerciale), acestea păstrând însă aceeași substanță economică.
Având în vedere toate aspectele menționate mai sus, recomandăm o abordare prudentă cu privire la alternativele existente și o analiză detaliată a avantajelor și dezavantajelor pe care acestea le prezintă, în funcție de specificul activității fiecărui comerciant / furnizor în parte. Este clar că, indiferent de interpretarea textului actual de lege, nu există o alternativă care să nu prezinte riscuri sau să nu ridice semne de întrebare la aplicarea sa. Rămâne, în cele din urmă, o decizie comercială modalitatea de reglementare a raporturilor dintre părți în noul cadru legislativ.
Ținând cont de neclaritățile apărute ca urmare a modificării Legii 321 și a posibilităților multiple de interpretare a prevederilor legale vagi, este necesară o cât mai rapidă clarificare a textului de lege de către autoritățile abilitate, în vederea asigurării cadrului unor relații comerciale sigure.
Articol scris de Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România
