Chirițoiu, Consiliul Concurenței: „Legea nu poate schimba prețurile în retail”
Într-o perioadă confuză, creată de intrarea în vigoare a modificărilor Legii 321/2009 din comerț, fără norme de aplicare, Consiliul Concurenței vine cu câteva clarificări și atenționări speciale legate de schimbarea termenilor colaborării retailer-furnizor în noul context. Aflați mai multe din interviul acordat în exclusivitate de către Bogdan Chirițoiu, Președintele autorității de concurență. 
Progresiv: La mai bine de o lună de la intrarea în vigoare a Legii 321/2009 sub noua formă, producătorii locali ne spun că eliminarea taxelor din retailul modern nu-i ajută cu nimic, ba dimpotrivă. Practic, legea nu-i ajută să câștige mai mult din colaborarea cu retailerii, așa cum s-au așteptat. Cum vede Consiliul Concurenței interzicerea taxelor de raft în marile rețele?
Bogdan Chirițoiu: Legea nu are cum să schimbe prețuri pentru că acestea sunt raportul dintre cerere și ofertă, rezultatul unor negocieri. Nicio lege nu poate impune retailerilor să ofere mai mulți bani furnizorilor lor, pentru aceleași produse. Dacă s-a pornit la drum cu aceste așteptări, de a crește prețurile plătite de marii retaileri pentru produsele achiziționate de la furnizori locali, atunci vorbim de o abordare la fel de naivă ca cea de acum șase ani, când s-a dat legea codului de bune practici în comerț.
Progresiv: Vedeți totuși anumite efecte în piață, după intrarea în vigoare a legii?
Bogdan Chirițoiu:Cred că nu putem judeca pe termen foarte scurt, ar trebui să lăsăm legea să-și facă efectul. Mă gândesc că această lege ar putea aduce o schimbare în raportul privind riscul: înainte, rețelele mari de magazine câștigau mai puțin din adaos comercial și mai mult din taxele de listare plătite de furnizori, care nu țineau neapărat de vânzările realizate de aceștia. Deci riscul nevânzării produsului era suportat în principal de furnizor.
Acum s-ar putea să vedem o echilibrare a riscului între retailer și furnizor, ceea ce reprezintă un lucru benefic pentru producător, deoarece el va suporta discounturile mari cerute de rețea doar dacă aceasta îi va aduce, într-adevăr, vânzări bune. Pe de altă parte, în aceste condiții s-ar putea ca retailerul să fie mult mai prudent în a accepta produse, deci am putea asista la reducerea gamelor listate, ca efect al noii legi. Întrebarea este: retailerul va renunța mai mult la produsele importate sau la cele românești?
Legea a fost inițiată în speranța că va crește numărul produselor românești listate în magazine, însă nu sunt convins că se va întâmpla acest lucru. Este naiv să-și imagineze cineva că în anul 2016, într-o piață membră a Uniunii Europene, poate da cineva o lege care să inverseze raportul de forțe dintre marii retaileri și micii producători. Această intervenție a statului în relațiile comerciale dintre producători și comercianți poate fi cel mult o soluție pe termen scurt.
Progresiv: Atunci care este soluția pentru creșterea puterii producătorilor locali?
Bogdan Chirițoiu: Pe termen mediu, eu cred că producătorii trebuie să-și asigure creșterea forței economice pe piață, iar acest lucru ar putea veni din asocieri de companii, fuziuni, achiziții și alte forme de consolidare a industriei. Devenind mai mari, producătorii români vor fi mai eficienți din punct de vedere economic și își vor crește puterea de negociere cu lanțurile internaționale de retail.
Nu ne-am opus și nici nu ne vom opune creșterii dimensiunii producătorilor locali. În același timp, jobul nostru este să ne asigurăm că nu se concentrează prea puternic piața de retail alimentar.
Progresiv: Comisia Europeană a intervenit sau va interveni pe noua formă a legii 321/2009, mult contestată în prezent?
Bogdan Chirițoiu: Știm că în acest moment Legea 321/2009 este analizată de Comisia Europeană. De altfel, statului român i s-au cerut informații pe acest subiect. Noi nu am transmis un punct de vedere către Comisie deoarece așteptăm să vedem și legislația secundară (normele de aplicare – n.r.) pentru a ne face o impresie. Așteptăm invitația Ministerului Agriculturii la consultările pe tema elaborării acestor norme. De asemenea, ar trebui să vedem și o definiție mai clară a lanțului scurt care apare în textul legii.
Ca notă generală, suntem încrezători că legea actuală se încadrează în limitele legislației europene, dar bineînțeles că nimeni nu poate garanta acest lucru. Crearea unei legi noi presupune multă atenție. De exemplu, nu știu cât de mult a fost gândită măsura referitoare la termenele de plată a mărfurilor. La alimentele proaspete s-a introdus termenul de plată de 7 zile, mult mai redus decât cel prevăzut în legislația europeană de profil – care este de 30 de zile.
Progresiv: Consiliul Concurenței poate da amenzi companiilor pentru nerespectarea prevederilor Legii 321?
Bogdan Chirițoiu: Nu, Consiliul Concurenței nu este autoritate de control pe aceste reglementări. Verificarea implementării Legii 321 în comerț intră în sarcina Ministerului Agriculturii.
Progresiv: Ce alte aspecte sensibile din punct de vedere concurențial vedeți în comerțul alimentar în acest moment?
Bogdan Chirițoiu: Managementul de categorie este un aspect sensibil. Practic, prin acest demers un producător mai mare primește din partea retailerului dreptul de a gestiona o anumită categorie la raft și astfel poate stabili el cum sunt prezentate la raft produsele competitorilor săi. Prima analiză a Consiliului Concurenței pe acest subiect a fost realizată în urmă cu câțiva ani, iar la acel moment am emis câteva atenționări legate de modul de implementare. Nu am spus că managementul de categorie este automat ilegal, însă am ridicat câteva semne de întrebare: în funcție de efectele demonstrate și de modul în care acest proces coroborează cu alte măsuri ale producătorului cu impact asupra competitorilor săi, am putea considera că se încalcă legislația de concurență. Până acum nu au fost date amenzi pentru proiecte de management de categorie în retail.
Un alt aspect pe care îl urmărim atent și care a atras și amenzi în trecut este fixarea de preț în cadrul vânzărilor promoționale. Investigația actuală a Consiliului Concurenței derulată la mai multe lanțuri de hypermarketuri vizează inclusiv acest lucru.
Progresiv: Asocierea producătorilor, fie pentru lobby, fie pentru a accesa împreună în condiții mai avantajoase marile piețe de desfacere, reprezintă un aspect sensibil din punct de vedere concurențial?
Bogdan Chirițoiu: Bineînțeles că în cadrul unei asociații de producători se pot schimba informații, legate în principal de dialogul cu autoritățile, însă acest schimb de informații nu trebuie să ajungă atât de departe cât să permită unei companii să estimeze ce cantități vinde, cu ce costuri și ce prețuri practică competitorii săi.
Discuțiile legate de sezonalitatea vânzărilor la nivelul unei întregi categorii sunt în regulă, din punctul nostru de vedere. În contextul prevederilor legate de procentul de 51% al produselor românești la raft, ne așteptăm să avem un dialog cu diverse asociații de producători locali pe tema colaborării pentru acoperirea cererii venite din partea marilor rețele de magazine. Până acum nu am fost invitați la astfel de discuții.
Progresiv: Una dintre cele mai așteptate noutăți pe piață este lansarea Monitorului Prețurilor. În ce stadiu se află proiectul în acest moment ?
Bogdan Chirițoiu:Platforma online există deja, fiind creată de asociația GS1 România, și suntem pregătiți să lansăm proiectul-pilot pe București și vrem să facem acest lucru în toamnă. În acest moment suntem în discuții finale cu marii retaileri, astfel încât să cădem cu toții de acord asupra ultimelor detalii. Avem acordul de principiu de la toate rețelele mari de magazine, dar probabil că, într-un final, nu toți retailerii solicitați de noi vor intra în această monitorizare a prețurilor. Există un proiect de lege în parlament care îi obligă pe marii retaileri să ne furnizeze prețurile de la raft, însă până la introducerea acestei legi Consiliul Concurenței nu poate impune niciunui comerciant intrarea în monitorizare. Eu cred însă că, odată lansat Monitorul Prețurilor, retailerii vor avea presiunea pieței de a intra în proiect și atunci ei își vor dori să se alăture celorlalți.
Progresiv: Din discuțiile purtate cu rețelele autohtone de magazine am înțeles că acestea își doresc să fie incluse în monitorizarea prețurilor, astfel încât consumatorii să afle informații și despre ele.
Bogdan Chirițoiu: Din punct de vedere logistic, este complicat să acoperim și comerțul tradițional, acesta fiind o piață foarte fragmentată. Însă dacă există rețele de magazine locale care își doresc să intre în monitorizarea de preț, bineînțeles că nu vom refuza pe nimeni. Cel mai probabil, vom putea vorbi despre includerea lor în etapa a doua a proiectului, care va extinde monitorizarea în afara Bucureștiului, din 2017.
