SGR, de la provocări la o soluție națională de economie circulară
Sistemul de Garanție-Returnare din România, al doilea cel mai mare la nivel european, dar cel mai mare sistem integrat la nivel global, a dus la colectarea a șapte miliarde de ambalaje cu garanție, de la momentul implementării, în noiembrie 2023, până la finalul lunii august 2025. Astfel, în mai puțin de doi ani, SGR s-a transformat dintr-un simplu mecanism de colectare într-o soluție națională de economie. 
La finalul anului 2023, când Sistemul Garanție – Returnare a fost lansat pe piața locală, discursul în spațiul public se axa mai mult pe provocări, beneficiile acestuia fiind pe un loc secundar. Primii contestatari ai sistemului erau retailerii, cei care, potrivit legii, aveau obligația să înceapă colectarea ambalajelor cu simbol SGR, fie că făceau acest lucru automat sau manual. Era pentru prima dată în istoria recentă când România avea un sistem național care reunea producători, retaileri, autorități și cetățeni într-un efort remarcabil de a construi o țară mai curată și de a păstra resursele în economie.
„În primele opt luni ale acestui an, românii au returnat aproape 3,6 miliarde de recipiente, depășind deja numărul total de ambalaje colectate pe tot parcursul anului 2024. Luna august a stabilit, de asemenea, un nou record, cu 605 milioane de ambalaje returnate într-o lună, echivalentul a 94% din ceea ce a fost introdus pe piață. În spatele acestor cifre se află milioane de oameni care demonstrează că schimbarea nu este doar posibilă, ci și reală. În mai puțin de doi ani, SGR s-a transformat dintr-un simplu mecanism de colectare într-o soluție națională de economie circulară, care creează locuri de muncă și arată că România poate fi un exemplu european”, a declarat Radu Pascu, Manager Comercial RetuRO SGR.
Ce înseamnă SGR pentru retailul românesc
Rezultatele înregistrate în ceea ce privește colectarea ambalajelor și nivelul de conștientizare al consumatorilor privind nevoia unui mediu mai curat au un punct comun: retailerii care s-au alăturat sistemului și care țin tot mecanismul privind colectarea și reciclarea în mișcare, chiar dacă acest lucru a presupus investiții considerabile. În cazul Paco Supermarkets, spre exemplu, o rețea de 20 de magazine, investiția în automate de colectare s-a ridicat la peste 700.000 de euro, la care s-au adăugat instruirea personalului și adaptarea fluxurilor logistice.
„Pentru fiecare magazin nou deschis, costurile de deschidere sunt cu 5–10% mai mari după implementarea SGR. Dar, dincolo de efort, consider că această tranziție era necesară. SGR nu este doar o obligație legală, ci și un pas firesc spre un comerț responsabil și aliniat la standardele europene”, consideră Feliciu Paraschiv, Director General Paco Supermarkets. La debutul sistemului, Paco Supermarkets a început prin colectare manuală pentru a nu refuza acest serviciu clienților, dar și pentru a înțelege mai bine fluxurile. Apoi a urmat trecerea la colectarea automată, determinată de mai mulți factori: eficiență operațională, igienă, trasabilitate, reducerea costurilor de muncă și, nu în ultimul rând, o experiență mai bună pentru client.
„Automatizarea face procesul mai rapid, mai modern și mai transparent, iar acolo unde traficul justifică investiția, aparatele sunt soluția logică. În magazinele unde am instalat RVM-uri, am observat o creștere a traficului. Aparatele devin un punct de atracție și fidelizare: clienții vin să returneze ambalajele și, de multe ori, își completează cumpărăturile. În plus, investiția are beneficii indirecte – ordine, modernizare, imagine pozitivă de brand – care contează într-o piață din ce în ce mai atentă la sustenabilitate”, adaugă fondatorul Paco Supermarkets.
Sunt însă și jucători pentru care investiția într-un RVM nu este justificată. Din această categorie face parte și Iulia Banu, proprietara B Market, un supermarket de 125 de metri pătrați în sectorul 3 din București. Primul considerent din spatele acestei decizii este prețul unui astfel de aparat, care nu poate fi amortizat eficient având în vedere că B Market operează un singur magazin în prezent. Însă, chiar și în aceste condiții, refuzarea colectării ambalajelor SGR nu a fost niciodată o opțiune pentru fondatoarea B Market.
„Am început să facem colectare manuală încă din prima zi a Sistemului de Garanție-Returnare. Am documentat procesul, știam ce trebuie să fac, ce anume trebuie să le explic clienților legat de ambalaje, pentru că veneau cu foarte multe neconforme, fără simbolul SGR, plus unele care nu sunt nici astăzi incluse în SGR, cum ar fi PET-urile de cinci litri. Nu ne-am gândit nicio secundă să nu colectăm, chiar dacă facem acest lucru manual și presupune un efort suplimentar. Din moment ce încasăm garanție pentru un ambalaj SGR, vom recupera ambalaje din piață”, susține Iulia.
În prezent, la aproape doi ani de la debutul SGR, în depozitul supermarketului B Market se adună zilnic în jur de zece saci de ambalaje, ceea ce înseamnă, în medie, 1.500 de ambalaje în fiecare zi. „În tot acest timp, am realizat că am fidelizat clienți tocmai datorită faptului că noi colectăm oricând, la orice oră, nu avem scuza «nu merge aparatul», deși dacă nu merge trebuie să colectezi manual. Dar clienții nu cunosc aceste detalii, așa că au ajuns la noi. Și ne-au devenit clienți pe termen lung. 95% dintre cei care adus ambalajele la noi fac și cumpărăturile în locație după ce își primesc garanția. Și nu de puține ori cheltuiesc mai mult decât au primit în urma returnării ambalajelor SGR”, declară proprietara B Market.
Mai poate fi amânată începerea colectării?
„În acest moment, refuzul de a colecta ambalaje SGR este dificil de justificat, chiar dacă, pentru unii comercianți mici, rămâne o provocare financiară și logistică. Pe termen scurt, colectarea manuală poate fi o soluție tranzitorie, dar evitarea totală a participării nu mai este o opțiune sănătoasă. Legislația devine tot mai strictă, iar consumatorii penalizează lipsa de responsabilitate. Din perspectiva ANCMMR, este esențial ca autoritățile și RetuRO să asigure mecanisme de sprijin – finanțări, compensări corecte, soluții adaptate spațiilor mici – astfel încât și micii retaileri să poată participa fără a-și compromite viabilitatea economică. De asemenea, este esențial pentru retailer, și aici pot să spun, din punct de vedere concurențial, să colecteze ambalaje. Un retailer care refuză colectarea își trimite singur clientul la concurență. La câteva refuzuri, vă garantez 100%, respectivul client e pierdut definitiv”, consideră Feliciu Paraschiv.
Aceeași opinie este împărtășită și de proprietara B Market. „Dacă vrei ca businessul tău să meargă bine, așa cum te gândești ce este esențial la raft, trebuie să înțelegi că esențială este și colectarea, indiferent cum o faci. Dacă încasezi garanția, este obligația ta să faci colectare. Este respectul pe care îl arăți clientului tău. Zilnic, în jur de o oră și jumătate dedicăm întregului proces de colectare, avem în medie 50 de clienți care returnează ambalaje. Nu știu dacă este mult sau puțin, nu așa măsurăm noi. Măsurăm în nivelul de mulțumire al clienților și al faptului că ei fac cumpărături de aici. Iar pe termen lung, acest lucru s-a dovedit a fi un pariu câștigător pentru noi”, susține Iulia Banu.
