Ionuț Ilie, Bimbo România: Cel mai mare dușman al businessului este lipsa de predictibilitate
„Dublarea businessului”, „dezvoltare prin achiziții și inovație” și „16 facilități de producție” sunt doar câteva dintre expresiile cheie care descriu evoluția Bimbo România de la intrarea pe piața locală. După trei ani de expansiune rapidă, 2026 stă sub semnul echilibrului, prioritatea fiind transformarea companiei într-un monolit, susține Ionuț Ilie, Director General Bimbo România. 
Sunt trei ani de la momentul intrării Bimbo pe piața din România. Cum simțiți pulsul industriei locale și cum arată bilanțul pentru companie?
Piața de panificație este în general o piață stabilă și asta pentru că pâinea este un produs de refugiu pentru consumatori atunci când lucrurile nu funcționează foarte bine și nivelul de trai este afectat de creșterea accelerată a costurilor. Începând cu luna august a devenit evident că, în a doua parte a anului, consumul s-a îndreptat către un trend negativ, lucru certificat de datele de research apărute ulterior. Consider că evoluția este determinată mai mult de sentimentul de neîncredere în viitor al consumatorilor și mai puțin de lipsa banilor, deși resimțim cu toții efectul majorărilor de preț la utilități, taxe, combustibil. Cu toate acestea, cred că România se află la un cu totul alt nivel față de alte perioade, cum ar fi momentul 2008-2009, când bugetul pentru consumul zilnic pentru utilități și produse de bază reprezenta aproape 70% din câștigurile unei familii. Însă, în mod clar, în ultima parte a anului trecut și cel mai probabil și în primele șase-nouă luni ale acestui an consumul, inclusiv în zona FMCG, va avea de suferit semnificativ.
Punctual, pentru categoria de pâine, unde Bimbo este lider, cum arată radiografia pieței?
Piața este și va rămâne extrem de fragmentată, în ciuda tuturor consolidărilor pe care Bimbo le-a făcut în ultima perioadă. Consumatorii, cu precădere în mediul urban, au început să se orienteze spre produse mai sofisticate cu valoare nutrițională mai ridicată, însă franzela, sortiment înrădăcinat în cultura noastră alimentară, deține încă un procent foarte mare din consum. Dacă ne conectăm cu ce spuneam mai devreme legat de reducerea consumului și faptul că pâinea rămâne un produs de refugiu în perioade economice complicate, evoluția din ultimele luni face vizibil fenomenul de downtrade. Una peste alta, piața de pâine a crescut anul trecut valoric și volumic, ritmul fiind mid single digit, însă dacă ne raportăm la ultimul trimestru, aș spune că suntem într-o zonă de stagnare.
Care sunt cele mai mari realizări pe care le-ați bifat în ultimii trei ani de când sunteți prezenți în România?
Pentru Bimbo lucrurile nu arată rău deloc. În ultimii trei ani am reușit să ne dublăm afacerea, evoluție susținută prin dezvoltare organică, dar și prin achiziții. Începând din 2023, Bimbo a marcat trei achiziții: în primul rând, Velpitar, urmată de preluarea altor patru companii într-o singură operațiune și, nu în ultimul rând, Karamolegos Bakery România. Este un proces foarte complex care atrage după sine integrarea companiilor, consolidarea businessului, alinierea proceselor și sistemelor, absorbția echipelor și alinierea și optimizarea portofoliilor. Dacă ne referim la anul 2025, în câteva cuvinte simple, aș spune că am traversat o perioadă extrem de provocatoare, generată de cele menționate mai sus, dar mai ales de instabilitatea fiscală și de modificările majore generate de situația macroeconomică. Ne-am stabilizat businessul și ne-am continuat planurile desenate inițial, după care a venit cea de-a doua parte a anului, cu provocarea scăderii consumului. Am terminat 2025 pe plus, cu o creștere peste evoluția pieței, dar nu am fost acolo unde ne-am propus. Lucrurile ar fi putut arăta mai bine dacă am fi avut un minim de predictibilitate fiscală.
Dincolo de instabilitatea fiscală și decelerarea consumului din a doua parte a anului, care au fost provocările pentru Bimbo pe piața locală?
Cea mai mare provocare și cel mai mare dușman al businessului este impredictibilitatea, mai exact faptul că nu poți să planifici nici măcar pentru următoarele trei luni. Astfel, lucrăm într-un model multi-scenariu prin care încercăm să anticipăm lucrurile care se pot întâmpla astfel încât să fim pregătiți. Experiența lui 2025 ne-a determinat să planificăm un 2026 mai precaut și mai balansat, inclusiv în ceea ce privește investițiile, pe care le-am optimizat, întrucât trebuie să vedem cum va evolua piața.
Vorbim despre optimizare și la nivelul portofoliului?
Businessul nostru este reprezentat în cea mai mare parte de categoria de pâine, cu o pondere de 80%. Odată cu preluările menționate, a fost nevoie de optimizarea portofoliului pentru că existau multe suprapuneri. Am încercat însă să nu ne pierdem consumatorii și să acoperim toate segmentele – de la pâine proaspătă până la pâine ambalată, cu o valoare adăugată mare. Pe de altă parte, ne îndreptăm atenția către celelalte categorii, cum este cea a snackurilor sărate. Aici, într-un an și jumătate, brandul Takis a ajuns la o cotă de piață de 30% în segmentul în care activează, unul foarte aglomerat, iar într-un red ocean cum este piața de cozonac ne-am dublat cota de piață. Avem însă mult de construit în continuare, vrem să ne extindem și în categoria de biscuiți și ne dezvoltăm foarte mult sub brandul Dor de la Velpitar.
Care este totuși rolul inovației dacă ne raportăm la ecuația de creștere?
Inovația rămâne un driver important de creștere pe fiecare segment în parte, însă ne dorim foarte mult să ne consolidăm prezența în categoriile de bază. Având și provocarea optimizării portofoliului, ne concentrăm să nu pierdem consumatorul, chiar dacă renunțăm la anumite branduri. Dezvoltăm un portofoliu cu prezență națională, dar păstrăm și branduri regionale care au istorie. Vorbim de un balans între inovație, nevoia de a consolida segmente tradiționale/regionale și optimizarea de portofoliu.
În acest context, cum arată direcția pentru viitor – mizați pe inovații sau vorbim mai degrabă despre optimizare?
Targetul nostru este să venim cu inovații care să acopere numeric 20% din portofoliul nostru, în funcție de nivelul de dezvoltare. Ne dorim să inovăm continuu și constant, tocmai de aceea luăm în calcul să aducem și alte branduri din cadrul grupului. Văd potențial în toate categoriile. Testăm și vrem să înțelegem apetitul consumatorului român pentru produse beyond breads, cum ar fi rolls, burger, hotdog și chiar tortillas.
Cum v-ați adaptat strategia la toate mișcările din piața de retail și la dinamica diferită față de anii anteriori?
Vedem o creștere semnificativă pentru canalul de discount și proximitate, în timp ce hipermarketurile sunt mai degrabă stabile din punctul de vedere al traficului și al ponderii în total piață. Segmentul de piață tradițională își continuă trendul de scădere, însă nu este o evoluție neașteptată. Este un trend natural vizibil în piețe mult mai mature și nu există niciun motiv pentru care România să meargă într-o altă direcție. Diferă însă viteza cu care se întâmplă lucrurile. Cred totuși că segmentul de traditional trade își va menține importanța pentru o perioadă destul de lungă de timp. În mod clar, retailerii câștigători vor fi cei care găsesc un mix foarte bun între poziționare, mesajele pentru consumatori și sortimentație. În cazul nostru, modern trade a depășit 50% ca pondere.
Pariați pe cartea optimismului, dacă vorbim despre performanță în 2026?
Întotdeauna. Potențialul pieței românești este încă unul foarte mare, dar există un risc pe care îl menționez ori de câte ori am ocazia, chiar dacă el pare cumva îndepărtat. Mai exact, scăderea numărului de locuitori, care mi se pare cel mai mare risc de business pe care îl avem. Pentru 2026 planificăm creștere, cumva împotriva curentului din piață. Primele șase luni vor fi destul de complicate din punctul de vedere al consumului și, în acest context, o creștere a businessului de două cifre este mai puțin fezabilă. Noi vom avea în vedere și un scenariu extrem de ambițios, dar și unul ancorat în realitate, ținând cont de condițiile din piață. Mizăm totuși pe faptul că România rămâne al doilea cel mai mare consumator de pâine din Europa, cu un consum mediu de 80-90 kilograme per capita.
Cum arată lista de priorități pentru anul acesta?
Creșterea și continuarea integrării sunt primele pe listă. Prioritatea este să devenim un monolit, pentru că absorbim încă moduri de lucru și culturi diferite. Și, deși am înregistrat rezultate spectaculoase, în anumite zone din business simțim că oamenii gândesc diferit. Schimbarea mentalității rămâne provocarea cea mai dificilă.
