Câteva răspunsuri la controversa anului, Legea 321
Modificările aduse Legii 321 din comerțul alimentar au fost capul de afiș al sesiunii interactive a Conferinței Trade Round Table 2016, organizate de Progresiv pe 15 noiembrie la Radisson Hotel București. În cadrul panelului de discuții „Raportul furnizor-retailer în noul cadru legislativ”, am aflat că Guvernul ar putea cere modificarea acestei legi chiar înainte de a fi emise normele de aplicare referitoare la lanțul scurt de aprovizionare. Mai mult, și Comisia Europeană va avea un cuvânt de spus pe acest subiect, în condițiile în care există riscul ca, prin clarificarea definiției lanțului scurt, să fie favorizate alimentele românești, în detrimentul celor aduse din UE.
„Așa cum este formulată legea în prezent, retailerul ar putea să se aprovizioneze de pe lanțul scurt, dar care poate să nu fie de pe teritoriul românesc, ci din alte state ale Uniunii Europene. Nu pot să spun când se vor publica normele metodologice, la care se lucrează intens. Cert este că după ce vor fi publicate, acestea vor fi trimise spre analizare la Comisia Europeană, unde vor sta aproximativ șase luni. Totodată, este foarte probabil ca și Guvernul să ceară modificarea acestei legi”, a declarat la Trade Round Table Ionuț Nica, Șef Serviciu Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Neclaritățile din lege îngreunează desfășurarea controalelor
Normele de aplicare ar trebui să clarifice și definiția produselor proaspete. „Anumite aspece ale acestei legi nu sunt deloc clare, și aici mă refer la definiția actuală a cărnii proaspete, care nu este conformă reglemetărilor europene, prin excluderea cărnii congelate. Definiția produsului alimentar proaspăt este confuză, în sensul că produse precum cafea, ceai, zahăr, oțet sau mezeluri afumate intră în prezent în categoria produselor proaspete. În ceea ce privește introducerea materiilor prime de bază, și aici avem o problemă, tot în sensul că definirea acestora nu există. Sperăm ca toate aceste observații făcute de noi să fie clarificate prin normele metodologice”, a declarat Robert Chioveanu, director al Direcției de Siguranță Alimentară de Origine Animală din cadrul ANSVSA.
La rândul său, oficialul ANAF prezent la panelul de discuții pe teme legislative din cadrul Trade Round Table a spus că neclaritățile din lege îngreunează desfășurarea controalelor. “În prezent, în lege sunt prevederi care sunt destul de clare și nu trebuie să mai așteptăm elaborarea normelor de aplicare, dar sunt și aspecte neclare, de aceea există o teamă de a nu se face abuz prin controale. Din discuțiile cu colegii de la Inspecție Fiscală și Anti-Fraudă am înțeles că deocamdată s-a aplicat o singură sancțiune, de 50.000 de lei, pentru nerespectarea unor prevederi din lege”, a declarat Suzana Chiriac, director Asistență Contribuabili în cadrul ANAF.
Marii retaileri rămân cei mai mari opozanți
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), care a contestat încă de la început proiectul de modificare a Legii 321, susține că legea este nefuncțională în acest moment. Același mesaj l-a transmis și Romalimenta - asociație care reunește atât producători români, cât și internaționali – prin intermediul Vice-președintelui acesteia, Mihai Vișan, prezent și el la Trade Round Table.
„Această lege intervine destul de brutal într-un model de business consacrat, și aici mă refer la interzicerea prestării de servicii de marketing și servicii logistice de către retaileri. Asta în condițiile în care o bună parte din aceste servicii erau solicitate chiar de către furnizorii de produse alimentare. Atât retailerii, cât și partenerii acestora s-au adresat autorităților în legătură cu aceste efecte, iar în mod surprinzător, o explicație a fost aceea că aceste servicii pot fi solicitate de către furnizori, dar nu pot fi solicitate de către retaileri. Astfel de solicitări ale furnizorilor nu pot fi puse în practică din cauză că retailerii nu pot accepta plata acestora (legea interzice facturarea/refacturarea serviciilor prestate de retaileri furnizorilor de produse – n.r.). Este o situație absurdă”, a subliniat Adrian Manolache, reprezentantul AMRCR.
În tabăra comercianților mici și mijlocii din România, opiniile sunt diferite de cele ale marilor rețele internaționale: „Noi avem altă viziune în ceea ce privește această lege, pe care o considerăm bună. În primul rând, noi nu avem probleme cu aprovizionarea pe lanțul scurt, pentru că oricum lucrăm direct cu producătorii locali. Ba chiar stimulăm producția agricolă regională. Înțelegem că sunt probleme la marile rețele de magazine pentru că acestea solicită cantități mult mai mari de marfă, iar retailerii au nevoie de siguranță și aprovizionare constantă”, a declarat Feliciu Paraschiv, proprietarul rețelei Paco Supermarkets și membru al Asociației Comercianților Mici și Mijlocii din România.
“Mulți retaileri mari au amenințat că vor pleca din România din cauza acestei legi. Văd că n-a plecat nimeni, ba din contră, magazine mari se deschid în continuare ”, a mai punctat retailerul. Acesta a precizat totuși că există și aspecte din lege ce trebuie modificate. De exemplu, potrivit lui Feliciu Paraschiv, trebuie regândită definiția produsului românesc. „Pot fi cazuri - la mezeluri, de exemplu – în care unele ingrediente provin doar din import, pentru că nu se produc în România. Piperul, de exemplu, este 100% din import, iar el intră în compoziția oricărui salam. Definiția produsului românesc spune că trebuie să conțină doar materii prime realizate local, ceea ce poate duce la situația în care nu vom mai avea salam românesc. Trebuie stabilit ca la anumite produse să fie acceptate, într-un anumit procent, ingrediente din import”.
Pro Agro: “Normele trebuie gândite pe filiere de produse”
La panelul legislativ desfășurat la Trade Round Table a participat și Ștefan Pădure, Președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) și vice-președinte al Federației Pro Agro, care a semnalat faptul că dialogul dintre cei implicați în elaborarea normelor de aplicare este unul deficitar. „Legea trebuie discutată pe filiere de produse, pentru a se ține cont de problemele specifice fiecărei categorii, precum carne, legume, fructe, lactate sau panificație, iar soluțiile trebuie să vină de la cei care sunt implicați în acest proces. Probelema majoră este că, deși această lege are câteva aspecte pozitive, dialogul dintre jucătorii din piață nu este unul bun. De asemenea, trebuie să înțelegem ce înseamnă lanț scurt”, a precizat Ștefan Pădure.
Citiți follow-upul detaliat al conferinței Trade Round Table 2016 în ediția de decembrie a revistei Progresiv.
