Afacerea care s-a dezvoltat cât ai zice... pește
Valeputna este pariul de 550.000 de euro al antreprenorului Florin Irimescu, făcut în 2016, pe o nișă de piață foarte mică, dar cu ambiție mare: aceea de a transforma un produs tradițional din inima Bucovinei într-o gustare gourmet pentru consumatorii urbani. Cu volume duble de la an la an, afacerea se îndreaptă acum spre dezvoltarea propriei rețele de magazine. 
Inginer silvic la bază, suceveanul Florin Irimescu avea câteva cunoștințe despre creșterea peștelui și mai deloc despre procesarea acestuia. Totuși, s-a aventurat să ducă mai departe tradiția locală din inima Bucovinei de prelucrare a păstrăvului prin afumare. „Totul a plecat de la cobza în cetină (hârzob), un produs a cărui poveste începe din 1927. Aceasta nu era produsă în niște condiții și standarde sanitare acceptate, iar lucrul acesta mă frustra și mi-am luat misiunea de a o pune primul pe piață. M-am interesat ce trebuie să fac și primul lucru pe listă a fost o fabrică. Drept urmare, în 2011, cu ajutorul unui prieten, am depus un proiect pentru fonduri europene, iar în 2015 am finalizat construcția”, își amintește antreprenorul. Cu o investiție de 550.000 de euro, dintre care 70% fonduri europene nerambursabile, la care s-au adăugat fonduri proprii din credite, acesta a pornit, la finalul lui 2016, activitatea în fabrică, dar și o agropensiune - Bio Valeputna.
Volum dublu de pește, de la an la an
Deși inițial și-a dorit să dezvolte un produs de mass market, proprietarul Valeputna a ales să vină pe piață cu produse de calitate superioară, ce vin la pachet cu valoare adăugată mare.
De unde își ia materia primă pentru a procesa 27 de tone de păstrăv pe an (producția realizată în 2017 - n.red.)? „În Valea Putnei este cea mai veche păstrăvărie, care acum aparține de Romsilva, iar de acolo luăm o parte din pește. Mai avem un furnizor, singurul care a avut capacitatea și calitatea să se certifice bio, pentru că și noi suntem certificați bio, unicii procesatori din țară care facem lucrul acesta”, spune managerul.
Cu o capacitate maximă de 100 de tone (cu personal în 2-3 ture - n.red.), în fabrica Valeputna producția s-a dublat de la an la an, iar anul acesta, dacă trendul va fi urmat, vor fi procesate circa 50 de tone de păstrăv.
„Distribuția o facem noi, am înființat firma după o analiză a activității din 2016. Am vrut să avem două centre de profit, cu costurile separate. A pornit cu produsele noastre, am văzut că avem eficiență, pentru că am pus pe hartă 60-70% din băcăniile specializate din țară și wine shop-uri, și apoi strategia a fost să avem și câte un singur producător român din zona premium pe fiecare categorie (brânză maturată, piept de rață, dulceață, bere artizanală etc.)”, detaliază acesta.
Ajungând cu discuția în acest punct, trebuie menționat că produsele Valeputna sunt concentrate cu precădere în locații specializate din București, Cluj, Iași, doar în Capitală fiind prezente în circa 70 de locații, dar și în rețeaua HoReCa, hotelul Marriott fiind doar un exemplu. De asemenea, compania își vinde produsele, din noiembrie 2017, și prin intermediul magazinului online, cu livrare în toată țara. „În rețelele internaționale suntem prezenți cu alte branduri: în Auchan este brandul Putnișoara, iar în Metro avem Meșteșug de Bucovina. Sunt branduri poziționate pe segmentul superior de preț, tot fără conservanți sau aditivi, dar premium rămâne doar Valeputna. Nu livrăm cantități foarte mari, dar mai mari decât în alte conturi individuale. Am ales modelul acesta de creștere, mai graduală, organică, deoarece te ajută în distribuirea costurilor și pe alte produse”, precizează Florin Irimescu.
La acest capitol, planurile producătorului nu rămân pe loc, acesta având discuții cu rețeaua Mega Image pentru un proiect de ready meals sub numele Fresca de Bucovina, unde ar urma să livreze lunch box-uri.
Păstrăv românesc, premiat internațional
Când vine vorba despre procesul de fabricare al produselor Valeputna, trebuie spus că antreprenorul a ales cea mai costisitoare metodă de a învăța să-și producă delicatesele - pe cont propriu. „Am călătorit mult, m-am inspirat și am studiat la fel de mult, testând fiecare produs în 5-6 versiuni până să-l scoatem pe piață. Pentru afumare am combinat metoda locală (afumare cu conuri de brad) cu reperul cel mai înalt în afumare păstrăv întâlnit în Scoția, unde se afumă cu mai multe esențe, stejarul fiind pe primul loc, apoi fagul. De asemenea, de acolo am preluat și metoda de saramurare umedă”, subliniază acesta.
Pornind la drum cu peștele afumat, acesta a reprezentat și punctul de plecare pentru extinderea gamei și crearea celor mai apreciate produse din portofoliu, tartinabilele. „Cu o zi înainte de Rural Fest 2015 din București, unde trebuia să ne lansăm, m-au sunat de la fabrică că au căzut toți peștii de pe afumătoare, noi încă fiind în teste cu procesul de afumare. Am fost și am văzut, am zis să-i mai bag o dată la fum și au prins o culoare frumoasă, dar mai erau vreo 20 kg cu care nu mai aveam ce face. Aveam o idee cu pateul, și aceasta de inspirație scoțiană. Nu aveam pe loc cremă de brânză cu care să-l amestecăm, așa cum facem acum, așa că l-am dezosat, l-am pus într-un ulei și a ieșit un produs care s-a vândut cel mai bine la târg. O parte din pește l-am amestecat, ulterior, la târg, cu cremă de brânză și am făcut niște tartine, doar ca test, care au avut mare succes”, povestește Florin Irimescu. Așa au luat naștere borcanele cu păstrăv afumat, disponibile în mai multe variante, cele care, în prezent, susțin vânzările companiei. Dacă la început partea de borcane reprezenta 20%, anul trecut procentele s-au inversat, 80% din vânzările Valeputna fiind datorate rețetelor din borcane.
În ceea ce privește veridicitatea calității produselor, aceasta este confirmată și prin intermediul premiilor câștigate la diferite competiții cu și despre gust. „Din strategia noastră de comunicare și poziționare, una din direcții a fost să înscriem produsele în diverse sisteme unde se pot obține și premii, dacă sunt valoroase. Produsul Trutta Dux (pateu din păstrăv afumat, cremă de brânză bio, limes și boabe de ienupăr - n.red.) s-a întors în țară cu 2 stele de aur la Superior Taste Award. Apoi peștele afumat l-am înscris la Great Taste Award 2017, unde a obținut o stea de aur. Suntem probabil cel mai tânăr posesor al acestui Oscar din industria alimentară”, punctează managerul.
Primul punct de vânzare și ceva...fish&chips
În perioada de vârf la fabrică, compania lucrează cu circa 18 angajați, la care se adaugă încă cinci, pentru firma de distribuție. Însă acest număr va crește anul acesta, antreprenorul având planuri mari de extindere. 2018 a început în forță, la începutul lunii aprilie fiind deschis primul punct de vânzare al producătorului, în centrul comercial din zona Băneasa. În foarte scurt timp, antreprenorul va pune pe harta Iașiului și un food bar (FishNet) în interiorul mall-ului Palas. Conceptul a fost testat în cadrul street food-urilor, unde cei care preferă peștele vor putea gusta preparate ca fish&chips, supă cremă din trei tipuri de pește, veggie burger, fish taco, crispy skin, limonadă și fish burger.
„Acum suntem într-un moment în care trebuie să vedem cum pornim FishNet-ul, pentru că dacă are potențialul dorit, vom face și în Cluj, București și vom achiziționa și o rulotă, dedicată evenimentelor de street food. Îmi propun ca anul acesta să avem 2-3 locații și în 2019 un număr similar”, adaugă antreprenorul.
În ceea ce privește extinderea gamei de produse, Valeputna a lansat recent gama Gourmandise, ce va fi prezentă exclusiv în punctul de vânzare din Băneasa și cuprinde patru produse ambalate tot în borcane: cu trufe, cu sos de șampanie, cu usturoi negru și cărbune și cu piure de castane. În încheiere, proprietarul Valeputna vorbește despre un obiectiv pe termen lung: „Ne dorim mai multă prezență în piață și un control mai bun și de aceea magazinele proprii ar putea fi o soluție. Prin proiectul de la Băneasa vom vedea dacă clienții sunt pregătiți”.
Pentru întreg anul 2018, Valeputna are un buget dedicat investițiilor de circa 200.000 de euro, în care sunt incluse proiectele enumerate, dar în plan este și utilarea fabricii cu o mașină pentru dezosare, pentru care antreprenorul a depus un proiect european, confinanțare 50%.
