Sustenabilitatea în retailul alimentar, de la trend la implementare
În contextul ultimelor dezastre naturale, atenția către sustenabilitate și implicit către produse sustenabile este o consecință firească, mai ales dacă avem în vedere faptul că tot mai mulți consumatori înțeleg că sectorul alimentar joacă un rol critic în schimbările climatice. Ca gardieni ai consumatorilor în acest sistem, cum ar trebui retailerii să răspundă acestor provocări? Răspunsul este să facă ceea ce știu ei cel mai bine: să anticipeze și să răspundă nevoilor consumatorilor.
Majoritatea consumatorilor europeni își doresc o atenție mai mare îndreptată asupra sustenabilității și grijii față de mediu, precum și ca marii jucători din industrie să acționeze în consecință, arată un sondaj Eurobarometer. O astfel de cerință a consumatorului este o consecință firească a preocupărilor în contextul ultimelor dezastre naturale. Astfel, consumatorii înțeleg că sectorul alimentar joacă un rol critic în schimbările climatice: producția și transportul de animale, culturi și alimente sunt responsabile de aproximativ un sfert din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră, utilizează jumătate din terenurile arabile ale lumii și consumă cel mai mult din cantitatea de apă potabilă. Astfel, deloc surprinzător, jucătorii mari din piață iau subiectul sustenabilității foarte în serios. Eforturile lor se concentrează nu doar asupra problemelor mediului, ci și pe responsabilitate socială și guvernanță corporativă - este ceea ce numim raportarea rezultatelor de mediu, social și guvernanță sau ESG. Acești pași sunt urmările unor schimbări de reglementări, precum decizia Chinei, în 2018, de a interzice importurile de deșeuri din plastic sau taxa de 80 de cenți asupra deșeurilor de ambalaje de plastic nereciclate, introdusă de Uniunea Europeană la începutul acestui an, însă demn de notat este că retailerii sunt motivați de faptul de a avea un impact pozitiv asupra lumii prin afacerile lor.
Cine pune accent pe sustenabilitate
O cercetare derulată de specialiștii McKinsey arată că aceste două obiective - de sustenabilitate și succes în business - merg mână în mână. Rata de creștere a bunurilor etichetate drept sustenabile este de aproape patru ori mai mare decât media pieței. Drept urmare, sustenabilitatea este un factor diferențiator strategic în creștere printre retaileri, precum și o sursă de valoare într-o piață provocatoare, dar în mare parte stagnantă.
Pe măsură ce pandemia de COVID-19 continuă, mulți lideri din industria de retail s-au întrebat dacă îngrijorările legate de siguranță vor împinge sustenabilitatea la capătul listei de priorități pentru consumatori. De fapt, lucrurile au stat și continuă să stea tocmai invers: companiile cu strategii de sustenabilitate au fost mult mai reziliente în perioada COVID-19, iar interesul consumatorilor pentru produse sustenabile s-a intensificat în ultimele luni. Până la urmă, pandemia a demonstrat că, mai mult ca niciodată, planeta și ocupanții ei împart aceeași soartă.
Un studiu recent realizat de McKinsey în Austria, Germania și Elveția arată că jumătate dintre consumatori spun că pandemia le-a crescut dorința de a plăti mai mult pentru alimente sustenabile, produse de îngrijire personală și de sănătate, precum și cele pentru îngrijirea locuinței. Iar acest trend pare că va accelera: 38% dintre consumatori spun că produsele sustenabile vor fi mai importante după criză decât sunt în prezent. Aceste răspunsuri evidențiază creșterea în importanță a sustenabilității în rândul consumatorilor, o tendință pe care retailerii și producătorii o pot valorifica. Desigur, preferințele declarate nu se traduc mereu în alegeri în viața reală. Totuși, studiile recente sugerează contrariul: produsele marcate ca fiind sustenabile vor depăși omologii lor convenționali în ceea ce privește nivelul de preț premium.
În timp ce ne este clar tuturor că interesul pentru sustenabilitate este în creștere la nivel global, imaginea de ansamblu devine mai complexă la o examinare mai profundă. În primul rând, cealaltă jumătate a participanților la studiu, provenind dintr-o varietate de grupări economice, de vârstă și gen, spun că nu sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse sustenabile. Apoi, interesul pentru sustenabilitate diferă de la un profil de consumator la altul și depinde de priorități, produse și canale de vânzare. De exemplu, consumatorii de gen feminin, Generația Z și shopperii cu venituri mai mari pun mai mult accent pe sustenabilitate decât omologii lor din alte categorii și criterii demografice. Clienții de supermarket tind, de asemenea, să acorde o atenție mai mare sustenabilității decât cei care se orientează către alte formate, precum cele de discount.
Un alt aspect de luat în considerare este că consumatorilor pare să le pese despre unele aspecte și criterii de sustenabilitate mai mult decât de altele. Pentru consumatorii de produse alimentare, subiectele sociale și cele legate de mediul înconjurător sunt mult mai importante decât cele legate de guvernanță. Obiectivele de mediu care îi motivează să aloce bugete mai mari pentru cumpărături sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și conservarea materiilor prime. În schimb, subiectul responsabilității sociale de a oferi salarii echitabile angajaților de-a lungul întregului lanț valoric este cel mai mare driver al consumatorilor pentru a plăti mai mult pentru produsele sustenabile.
Citește în continuare AICI.