O luptă pentru readucerea volumelor pe trend pozitiv în piața laptelui
2023 a venit cu o premieră în industria lactatelor, categoria lapte fiind beneficiarul principal. În luna mai a fost parafat acordul voluntar dintre producători și retaileri privind reducerea prețului laptelui, urmat de decizia Guvernului de a reduce prin Ordonanță de Urgență plafonarea adaosurilor comerciale pentru 14 grupe de alimente, între care s-a numărat și laptele. Chiar și în aceste condiții, volumele vândute au fost mai mici. 
Cu aproape 5% au scăzut volumele de lapte vândute în perioada august 2022 – iulie 2023, comparativ cu august 2021 – iulie 2022, arată datele de retail audit furnizate de RetailZoom. Principala cauză a fost prețul acestui produs de bază, unul cu o volatilitate excesivă în 2023. Deși procesatorii au bătut palma cu retailerii pentru a reduce prețurile și Guvernul a plafonat adaosurile comerciale inclusiv în cazul laptelui și au existat ieftiniri vizibile la jumătatea acestui an, un litru de lapte costa în luna august cu aproape 8% peste nivelul din august 2022, potrivit datelor INS.
„Impactul creșterii costurilor s-a resimțit puternic către finalul anului trecut și la începutul acestui an. Ca urmare a acordului voluntar și a plafonării prețurilor la alimentele de bază, în prezent, în ciuda inflației și a costurilor ridicate, prețul mediu al laptelui este în august 2023 aproximativ la același nivel comparativ cu august 2022”, susțin reprezentanții FrieslandCampina România.
„Am cunoscut fluctuații în consum și volume de vânzări de-a lungul ultimului an, sub impactul inflației, ceea ce a dus la o ușoară scădere în volume față de anul trecut. În prezent, vedem o revenire a consumului, în special în categoria lapte, în care înregistrăm o creștere a vânzărilor. Perspectivele se îmbunătățesc de la o lună la alta, pentru că disponibilitatea laptelui materie primă este în creștere și am făcut tot ce ne-a stat în putință pentru a ajusta prețurile într-un efort comun la nivelul colaborării guvern – mediu privat, în beneficiul consumatorilor”, adaugă Onur Barim, Directorul General Grup Lactalis România.
„Privind în contextul general, odată cu intrarea în vigoare a OUG 67, la sfârșitul lunii iulie, consumul în categoria lactate a crescut în zona produselor de bază, produse care beneficiază de acest cadru legislativ. Cu toate acestea, pentru finalul de an ne așteptăm la creșteri ale prețului la lapte materie primă, lucru care se va putea repercuta din nou în prețul produselor lactate la raft”, susține Vlad Cîrciumaru, Key Account Manager Eurolact.
Consumul sub impactul prețurilor
Când a venit decizia de plafonare a prețului, Artesana tocmai lansa pe piață noul lapte proaspăt convențional din portofoliul companiei, după ce, până în această primăvară, avea listate doar lapte proaspăt de vacă certificat ecologic și lapte proaspăt de capră. „Ne-am conformat reducerii voluntare a prețului, însă ne-am fi dorit un plan mai amplu de susținere a antreprenoriatului românesc, mai multă predictibilitate și mai puțină intervenție în spațiul unde piața liberă ar trebui să dicteze. Strâns legat de acest lucru, și limitarea adaosului comercial este tot o practică ce vizează consecințele și nu cauzele creșterii prețurilor. Un plan bine pus la punct de susținere a producătorilor români și a businessului românesc poate aduce aceleași beneficii pe termen mediu și lung”, declară Alina Donici, Cofondator și Managing Partner Artesana. Chiar și cu un preț mai mare în ultimul an, la nivelul pieței locale, laptele de vacă este cel mai consumat produs din categorie, atingând o cotă de piață de 92,6% în valoare și 96,3% în volum în perioada analizată, potrivit RetailZoom. Chiar dacă, din punctul de vedere al valorii, laptele de vacă a înregistrat o creștere de puțin peste 24%, în ceea ce privește volumele, scăderea a fost de 4,9%. „Prețul mai accesibil pentru consumatori a permis încetinirea trendului de scădere a consumului de lapte, acesta reprezentând categoria cu cea mai mare penetrare dintre lactate. Se resimte nevoia unor acțiuni care să aducă rezultate pozitive pe termen lung și care să faciliteze accesul tuturor clienților la branduri românești de încredere și calitate”, spun reprezentanții FrieslandCampina România.
„A fost un an în care prețul laptelui a avut o volatilitate excesivă. Creșterile bruște de costuri – influențate de evenimentele majore pe care le știm cu toții – postpandemie, turbulențe economice generate de război, criză energetică –, la care s-au adăugat cantitățile insuficiente de lapte disponibile în anumite perioade ale anului, au făcut ca planificarea noastră să fie anul acesta una dificilă. Ne-am regândit strategia în funcție de noile contexte, am făcut adaptări din mers și am depus multă energie și efort în această direcție”, declară Vlad Cîrciumaru, reprezentantul companiei Eurolact.
Potrivit datelor RetailZoom, laptele de vacă pasteurizat deține o cotă volumică de 77,3% la nivelul pieței, restul fiind reprezentat de laptele UHT. Iar în materie de producători, este important de menționat faptul că aproape jumătate din piața laptelui (49,9%) stă sub semnul mărcilor proprii când vine vorba despre volumele vândute, în timp ce cota de piață cumulată a principalilor cinci procesatori, adică Albalact, Dorna Lactate, Fabrica de Lapte Brașov, FrieslandCampina și Sole Mizo, este de 42,9%, din punctul de vedere al volumelor.
„Ne așteptăm la volume în creștere în următoarele luni, în special pentru categorii de bază precum lapte, iaurt, nu doar ca o consecință a inițiativelor legislative la care am aderat, dar și ca urmare a investițiilor continue pe care le facem în brandurile noastre și în industrie”, declară Onur Barim.
Evoluția segmentelor de nișă în piața de lapte
Inflația a erodat constant puterea de cumpărare a consumatorilor români, dovadă că aceștia fie au cumpărat cantități mai mici sau chiar au renunțat complet la anumite categorii de produse, fie s-au îndreptat spre brandurile proprii ale retailerilor, mai ieftine, care s-au bucurat de creștere în ultimul an. Iar sub impactul acestor schimbări de consum intră în special produsele de nișă. „Segmentul bio este afectat de puterea de cumpărare a consumatorilor, aceștia alegând adesea sortimente mai accesibile din punct financiar. Totuși, ne dorim să continuăm să informăm și să educăm cu privire la beneficiile acestuia și să dezvoltăm consumul de lapte ecologic din România”, declară reprezentanții FrieslandCampina.
În același timp însă, când vine vorba despre produsele dedicate dietelor speciale, lactatele fără lactoză s-au menținut pe un trend de creștere accelerată, consumatorii fiind mai conștienți de nevoile lor, iar oferta pe piață fiind în prezent mult mai variată. „În acest moment, laptele este segmentul de produse lactate care domină cererea de produse fără lactoză. Iar FrieslandCampina România dorește să răspundă constant nevoilor și noilor dorințe ale consumatorilor”, susțin reprezentanții producătorului de lactate.
Un brand nou pe piață, care își face loc în zona lactatelor de nișă, este Colectar, deținut de Eurolact, nume sub care se vând lapte de capră de la ferma deținută de companie, lapte de bivoliță și lapte ecologic, urmând ca, pe parcursul anului viitor, gama să fie completată și cu produse din lapte de oaie.
„Fiind un brand nou, în dezvoltare, Colectar a crescut în acest an datorită extinderii prezenței în piață, dar și datorită adăugării de produse noi în gamă. Parteneriatele cu retailerii și magazinele de proximitate au contribuit la extinderea prezenței brandului pe piață și au adus produsele mai aproape de consumatori. Astfel, brandul a reușit să mențină un ritm al vânzărilor crescător, în ciuda provocărilor generate de schimbările economice și de comportamentul fluctuant al consumatorilor”, explică reprezentantul Eurolact, companie care are în portofoliul și brandurile Rustic, Originar și La Colline. În acest moment, distribuția vânzărilor companiei este relativ echilibrată, însumând 40-45% în sectorul retail și 55%-60% în comerțul tradițional. În ultimul an însă, compania a observat o creștere a vânzărilor în comerțul tradițional, drept urmare își dorește să dezvolte și mai mult prezența pe acest canal de distribuție.
„Privim cu optimism ultimul trimestru al anului 2023, bazându-ne pe tot ceea ce am făcut până la acest moment pentru susținerea afacerii noastre în acest an. Iar pentru 2024, unul dintre principalele noastre obiective va consta în extinderea gamei de produse care să răspundă nevoilor și preferințelor consumatorilor. De asemenea, vom face ceea ce ne definește foarte bine pe noi ca producători, și anume, vom explora în continuare oportunitățile din nișele de piață pentru a ne diversifica oferta și pentru a inova. Ne concentrăm pe îmbunătățirea eficienței noastre operaționale și investim în dezvoltarea de noi capacități de producție”, spune reprezentantul Eurolact.
Importanța sustenabilității în dezvoltarea industriei lactatelor
Grupul Lactalis a investit peste 60 de milioane de euro în cele cinci fabrici din România și în divizia de logistică, Lactalis Logistic, care reprezintă cel mai mare distribuitor de produse lactate din România. „Anul acesta, am încheiat cu succes o etapă de investiții de peste 24 de milioane de euro, care s-au concentrat în aria industrială și au vizat creșterea capacității de stocare, modernizarea liniilor de producție și ambalare și eficientizarea producției, în special pentru facilitățile din Oiejdea – Alba, acolo unde se află cea mai mare fabrică de lactate românească a Grupului, dar și pentru fabrica din Câmpulung Moldovenesc – Suceava”, spune Onur Barim. Totodată, Grupul Lactalis are proiecte în derulare pe termen scurt și mediu, pentru a crește sustenabilitatea companiei din punctul de vedere al ambalajelor. Reducerea cantității de plastic, asigurarea unei mai bune circularități a ambalajelor pe care le folosesc și utilizarea hârtiei și plasticului reciclate sunt cele mai mari angajamente în strategia de business. „Am demarat deja implementarea tehnologiei tethered cap – capace atașate – la toate ambalajele noastre pentru lichide (lapte, lactate de băut și sucuri naturale) din portofoliul Grupului Lactalis România. Până anul viitor, sistemul va fi implementat la toate tipurile de ambalaje pentru lichide”, adaugă executivul.
În ceea ce privește FrieslandCampina România, producătorul de lactate integrează sustenabilitatea în acțiunile zilnice și reprezintă unul dintre pilonii de bază. „Pe lângă faptul că misiunea noastră este să asigurăm constant o nutriție mai bună, prin lactate curate, de calitate, avem grijă să reducem amprenta de carbon, dar si consumul de energie și apă, și ne dorim ca, până în anul 2050, toate ambalajele FrieslandCampina să fie produse din materiale 100% reciclabile sau reutilizabile”, susțin reprezentanții producătorului.
„Cel puțin în Uniunea Europeană, sustenabilitatea a devenit parte intrinsecă a antreprenorialului. Spre exemplu, noi am ales ambalajele din sticlă tocmai din perspectiva sustenabilității. Noua noastră fabrică a fost optimizată pe un flux cât mai eficient din punctul de vedere al energiei și resurselor utilizate. Iar faptul că toate echipamentele sunt de ultimă generație ajută foarte mult la eficientizarea activității de producție. Când toate deciziile au un cost și trebuie luate în calcul, noi nu am făcut niciodată rabat de la impactul activității noastre asupra mediului. Iar dacă totul începe cu laptele, trebuie să subliniem faptul că el vine de la fermieri locali, pe care îi cunoaștem de foarte mult timp”, explică Alina Donici (Artesana).
