Ce viteză de reacție vor avea lanțurile de retail în valul 4
O treime dintre români a fost afectată de reducerea programului de funcționare a magazinelor în perioada valului 3 al pandemiei de COVID-19, arată un studiu Mednet care a măsurat impactul măsurilor restrictive asupra consumatorilor. Interesant de urmărit va fi reacția retailerilor în plin val 4 pentru o experiență de shopping sigură pentru consumator și sustenabilă pentru business. 
Un studiu cantitativ Mednet privind comportamentul de consum în timpul pandemiei de COVID-19 vs perspective de viitor, realizat în luna iulie a acestui an, arată că românii consideră obligativitatea purtării măștii în magazine cea mai eficientă măsură de protecție a populației (7,49 pe scala 0-10), urmată de distanțarea socială (6,73) și măsurarea temperaturii corporale la intrarea în magazin (5,84%). La polul opus, a doua cea mai puțin eficientă măsură luată de autorități este programul restrâns de funcționare a magazinelor (4,88 pe scala 0-10). Astfel, 30,2% dintre respondenții studiului spun că au fost afectați de reducerea programului de funcționare a magazinelor prin faptul că au fost nevoiți să-și schimbe programul (34,2%), nu se puteau încadra în programul magazinelor (28,3%), magazinul era aglomerat (11,6%), au mers mai rar (10,7%) sau au avut un nivel crescut de stres (4,5%).
Mersul la cumpărături în perioada COVID-19
În perioada aplicării restricțiilor guvernamentale de la începutul anului, 70,4% dintre respondenții studiului declară că și-au făcut cumpărăturile în magazinele fizice din proximitatea locuinței și 25,7% în hypermarketuri și supermarketuri nu neapărat apropiate de casă. În luna iulie, în schimb, tendința a fost în scădere pentru proximitate (68%) și de creștere pentru locațiile mai îndepărtate (29,5%). Când vine vorba de magazinul principal din care românii și-au făcut cumpărăturile în perioada restricțiilor impuse de la începutul anului, 21,8% dintre respondenți spun că magazinul a fost mai aglomerat decât de obicei, în timp ce 61% consideră că locația a fost la fel de aglomerată.
În ceea ce privește frecvența vizitării magazinelor, în perioada reducerii programului de funcționare a magazinelor, 9,6% dintre români au făcut cumpărături zilnic, 11,6% de 4-6 ori pe săptămână și 34,8% de 2-3 ori pe săptămână. În schimb, în luna iulie, în momentul relaxării mai multor măsuri anti COVID-19, procentul acestora a crescut la 11,8%, 15,3%, respectiv 36,3%.
Când vine vorba de ora realizării cumpărăturilor, un prag important reglementat de autorități ca evitare a răspândirii infecției cu noul coronavirus, 39,9% au ales intervalul 07:00 -12:00, 51,2% au optat pentru intervalul 12:00 - 18:00, și doar 8,4% au mers la cumpărături după ora 18:00, de la începutul anului. În luna iulie, la momentul realizării studiului, procentele s-au inversat astfel: 34,6% au continuat să meargă la shopping până în ora prânzului, 41,9% au mers în intervalul 12:00 - 18:00 și 23% dintre români au făcut cumpărături după ora 18:00.
Tot studiul Mednet arată că 35,4% dintre respondenți considerau, în luna iulie, foarte probabilă existența unui val 4 al pandemiei de COVID-19, cu un procent mai ridicat în rândul populației din București, 44,2%. Printre cele mai adecvate măsuri de asigurare a protecției clienților în eventualitatea unui nou val se numără igienizarea frecventă a magazinului (81,2%), aerisirea mai bună a magazinului (72,4%), dezinfectarea mâinilor la intrarea în magazin (65,4%), prevenirea aglomerației prin menținerea programului normal de funcționare (63,1%) și implementarea caselor de tip self-check-out (40%).
Ce spun retailerii despre măsurile restrictive
George Bădescu, Directorul Executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România AMRCR), ne-a explicat de unde au venit provocările pentru retaileri în valul 3 și care este poziția jucătorilor din piață în momentul de față. „Ce a fost deosebit în valul 3 este că au existat diverse situații la nivel local. A fost această provocare că nu erau aceleași măsuri peste tot, ci erau implementate în funcție de incidența orașelor și localităților. Uneori, administrațiile locale aveau această tendință, din dorința de a face cât mai mult, de a lua măsuri care nu erau neapărat în prevederile legale. Deși serveau anumitor scopuri, precum evitarea aglomerării, acestea puteau genera efecte adverse”.
Citește AICIîn întregime materialul apărut în ediția de octombrie, la pagina 16.
