Sierra Quadrant: Întârzierea plății facturilor devine o vulnerabilitate tot mai mare pentru economie
Economia românească se confruntă cu tot mai multe probleme care riscă să vulnerabilizeze lanțurile economice. Efectele inflației, scăderea vânzărilor, problemele logistice și cele de finanțare au crescut semnificativ nivelul întârzierilor la plată, fapt care riscă să ducă la ample probleme financiare pe lanțurile economice, arată o analiză Sierra Quadrant. 
Economia românească pare că atârnă de un fir de ață, cu afaceri tot mai vulnerabile, dovadă rezultatele negative din acest an. Pe fondul accentuării blocajului financiar, lipsei de finanțare și mai ales a scăderii vânzărilor, mare parte dintre IMM-urile din România se cufundă tot mai adânc în dificultăți financiare. Potrivit experților de la Sierra Quadrant, un indicator relevant privind problemele tot mai ample din economie îl reprezintă creșterea incidenței întârzierilor la plată, care riscă să devină o vulnerabilitate tot mai mare pentru economie.
Un studiu recent, realizat de Atradius, arăta că 49% din companiile din România sunt afectate de plăţile întârziate în relaţiile B2B, iar procentul acestora crește pe măsură ce problemele economice se agravează. Industriile construcţiilor şi farmaceutică se află în prim-plan, alături de sectorul comerțului și agricultura. BNR afima, recent, că firmele din agricultură au raportat cel mai mare impact al încasărilor întârziate în ceea ce privește plățile către furnizori (43 la sută versus 25 la sută la nivel agregat) și rambursarea împrumuturilor (16 la sută versus 11 la sută la nivel agregat).
„Plățile se fac tot mai greu în economie, pe măsură ce creditul furnizor își reduce amprenta, iar vânzările sunt în scădere în multe dintre ramurile economiei. Este rezultatul inflației, scăderii vânzărilor pe fondul diminuării puterii de cumpărare și, nu în ultimul rând, a accentuării fenomenului de dezintermediere, pe fondul temerilor privind dinamica fiscalității”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
O treime dintre companiile româneşti răspund la plăţile întârziate prin amânarea planurilor de investiţii, în timp ce 30% întârzie plăţile către furnizori, afirmă experții.
O vulnerabilitate pentru economie
Problema întârzierilor tot mai mari la plată a fost semnalată și de Banca Națională care, în ultimul său studiu privind disciplina financiară, afirmă că „la nivel național, disciplina scăzută la plată în economie este una dintre principalele vulnerabilități structurale, de natură să slăbească reziliența firmelor în perioade de stres”.
Problema este una generală la nivelul UE. „Impactul plăților întârziate este major, în special în cazul IMM care au, în general, o putere mai mică de negociere comercială în poziția de furnizor (creditor). Evaluările companiilor cu privire la disciplina la plată (..) indică faptul că aproape jumătate dintre firmele autohtone au întâmpinat probleme din cauza întârzierii încasărilor de la partenerii comerciali în ultimele 12 luni. Dintre acestea, mai mult de jumătate din cazuri (circa 30 la sută) au avut de-a face doar ocazional cu comportamente de întârziere la plată din partea partenerilor publici sau privați. Contrar așteptărilor, ponderea firmelor care au indicat că s-au confruntat cu încasările întârziate de la parteneri este mai mare în cazul corporațiilor decât în cel al IMM (cu 5 puncte procentuale, până la 55 la sută)”, arată analiza Sierra Quadrant.
Creditul comercial, un risc major
Potrivit analizei Sierra Quadrant, o mare problemă a economiei o reprezintă ponderea foarte mare a finanțării prin credit comercial, România fiind pe primul loc în UE la acest capitol. Creditele comerciale reprezintă aproximativ un sfert din pasivul companiilor de pe piața locală.
„Dependența mare de acest tip de finanțare, în lipsa unor practici corecte de utilizare a acestuia, reprezintă o vulnerabilitate importantă a sectorului la un șoc de contagiune și limitează dezvoltarea acestuia”, avertizează analiștii.
„Creditul comercial poate ajuta firmele în gestionarea fluxurilor de numerar pe termen scurt, în special în perioadele caracterizate de condiții financiare restrictive, însă, pe ansamblu, acesta este mult mai costisitor și mai riscant comparativ cu finanțarea bancară”, adaugă Banca Națională a României.
Neplata sau întarzierea datoriilor față de furnizori poate antrena efecte în lanț, firmele care se confruntă cu prelungiri repetate ale termenelor de plată a facturilor clienților având dificultăți la plata facturilor față de propriii furnizori, spune inclusiv BNR.
Capacitatea firmelor de a răspunde la un astfel de șoc este limitată de preponderența finanțării pe termen scurt (43% din total pasiv) și de utilizarea redusă a finanțării de la instituții specializate. Mai mult, creditele comerciale au o durată foarte mare de colectare (85 de zile), semnificativ mai mare față de media estimată la nivel european (55 de zile) și mult peste termenul maxim prevăzut de cadrul legal (60 de zile). În plus, rata de neplată a creditelor comerciale este de patru ori mai mare comparativ cu cea a creditelor bancare pe termen scurt (12% la nivel agregat, în cazul companiilor mici și microintreprinderilor aceasta depășind 14%).
Efectul de domino
Cele mai noi date de la Registrul Comerțului privind dinamica mediului de business arată că, la nivelul lunii septembrie, numărul firmelor în dificultate (cu activitatea suspendată, radiată, dizolvată sau în insolvență) a crescut, față de anul trecut, cu peste 15.000, la 107.750 de companii.
Dintre acestea, 13.481 aveau activitatea suspendată (în creștere cu 19,2% față de acceași perioadă din anul trecut), 30.094 au fost dizolvate (+6,92%), 59.056 au fost radiate (+23,4%) iar 5.119 au intrat în insolvență (+11,8%). Cele mai multe firme cu probleme sunt în București, Ilfov, Constanța, Cluj, Iași și Timiș.
„Dincolo de firmele fără activitate, așa-numitele firme zoombie sau de portofoliu, avem, din păcate, tot mai multe IMM-uri în dificultate ca urmare a provocărilor economice în creștere. Pe lanțurile economice, aceste probleme se multiplică și pot duce la un efect de domino – cade una, cad apoi și firmele legate de ea prin credit comercial, prin diverse contracte. Primele victime sunt IMM-urile, în special microîntreprinderile și firmele mici care nu au capacitatea financiară să reziste întârzierilor, care trăiesc de la o factură la alta. Accenturarea blocajului financiar este de natură să genereze probleme pentru întreg spectrul de business, de la scăderea profitabilității, probleme de cash flow, iar efectele directe se văd în reducerea investițiilor, creșterea prețurilor, stoparea angajărilor și apariția unui nou val de insolvențe”, afirmă Ovidiu Neacșu.
Cum eviți intrarea în blocaj financiar
„Să știi cu cine faci afaceri, dacă firma respectivă are datorii, popriri, procese, dacă acționarii sunt implicați în alte societăți cu probleme, dacă își onorează obligațiile financiare la timp, sunt elemente esențiale care pot face diferența între un business predictibil și un eșec”, explică experții Sierra Quadrant. Potrivit acestora, în relația cu partenerii, companiile au nevoie mai mult ca oricând de un sistem de evaluare standardizat a clienților noi și a celor existenți.
Fie că se bazează pe resursele interne (departamente de vânzări, contabilitate, juridic și date proprii) sau apelează la o firmă specializată, antreprenorii trebuie să manifeste o vigilenţă sporită în relaţia cu partenerii, mai ales în perspectiva anului 2025, un an cu multiple provocări economice.
„Monitorizarea continuă reprezintă cheia unui business predictibil. Scăderile sau creşterile bruşte de comenzi, întârzierea plăţilor, refuzul la plată şi indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva elemente care trebuie luate în calcul”, spun reprezentanții Sierra Quadrant.
Potrivit acestora, consolidarea relațiilor de business ține în mod direct de managementul creanțelor, de asigurarea unor condiții comerciale dedicate, în funcție de bonitatea și comportamentul de plată al partenerilor, dar și de educația financiară a celor care fac business. Astfel, cuvântul de ordine rămâne reorganizarea afacerilor, în special în sectoarele cele mai sensibile, precum comerțul, construcțiile, industria prelucrătoare și serviciile de transport și depozitare. Una dintre soluțiile aflate la îndemâna firmelor cu probleme este acordul de restructurare, o alternativă optimă la insolvență.
„Acordul se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice. Acordul de restructurare oferă, în esență, o alternativă la insolvență, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, narațiunea se schimbă de la eșec la reziliență și adaptabilitate”, susține Ovidiu Neacșu.
Cu o experiență de peste 25 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai importante companii specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.
