De la impactul deficitelor mari la realitatea unui mediu de afaceri sub presiune
Finalul anului 2025 a stat sub semnul incertitudinii mai mult ca oricând în trecutul recent, iar mediul de business s-a aflat în fața unei decizii dificile: să mențină planurile de investiții inițiale sau să le mute în conservare până când mediul fiscal va deveni unul predictibil. În ciuda estimărilor BNR privind redresarea economiei în a doua parte a lui 2026, există încă foarte multe incertitudini: ce se întâmplă cu taxele, cum vor arăta facturile după ce va fi liberalizată piața gazelor naturale, cum vor evolua costurile cu forța de muncă și care va fi impactul acestora asupra marjelor de profit. 
„Economia românească pare că atârnă de un fir de ață” este ceea ce susțin analiștii Sierra Quadrant luând în calcul imaginea de ansamblu a anului 2025, un an în care, pe fondul efectelor inflației, al creșterii taxelor, al accentuării blocajului financiar, al lipsei de finanțare și în absența unor planuri de business predictibile, multe dintre companii s-au lovit tot mai des de dificultăți financiare. Iar comerțul și serviciile se află pe lista scurtă a domeniilor afectate.
„Datele BNR privind situația instrumentelor de plată refuzate conturează un tablou îngrijorător pentru economia românească în ultimul trimestru al anului 2025. Statisticile analizate indică o acutizare a lipsei de lichiditate în piață, evidențiată printr-o creștere bruscă atât a valorii sumelor refuzate la plată, cât și a numărului de companii care nu își pot onora obligațiile. Accentuarea blocajului financiar este de natură să genereze probleme pentru întreg spectrul de business, de la scăderea profitabilității, probleme de cash flow, iar efectele directe se văd în reducerea investițiilor, creșterea prețurilor, stoparea angajărilor și apariția unui nou val de insolvențe’’, explică Ovidiu Neacșu, Partener Coordonator Sierra Quadrant.
De altfel, un sondaj derulat la finalul anului trecut de către compania de consultanță arată că șapte din zece companii întârzie să-și plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor. Durata medie de încasare a facturilor la nivelul economiei a ajuns la aproape 120 de zile, iar datele din octombrie și noiembrie indică o degradare accelerată a disciplinei financiare care riscă să se extindă și în primele luni ale acestui an.
„2026 se anunță un an cel puțin la fel de provocator, în condițiile în care lanțurile economice atârnă de un fir de ață”, completează reprezentantul Sierra Quadrant.
Presiunea fiscală, redusă în 2026?
Un semnal pentru companii că presiunea fiscală ar putea fi redusă și că seria de creșteri de taxe s-ar putea încheia în 2026 este transmis de ordonanța „trenuleț”. Înjumătățirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) din 2026 și eliminarea acestuia, precum și a impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) și a impozitului pe construcții speciale (taxa pe stâlp), din 2027, arată că Guvernul vrea să dea un orizont de speranță mediului de afaceri. „Aceste măsuri, deși sunt prevăzute de ordonanță, reprezintă deocamdată promisiuni și modificarea lor pe parcursul anului 2026 nu poate fi exclusă. Observăm, totuși, că Guvernul înțelege că fiscalitatea mărită este împovărătoare, frânează investițiile și, implicit, creșterea economică. Intenția sa este sprijinită și de declarația recentă a reprezentanților FMI conform căreia măsurile deja luate sunt suficiente pentru consolidarea fiscală și că, de acum, trebuie doar să fie menținută direcția. Însă reducerea deficitului bugetar nu este deloc o misiune ușoară și, fără majorări de taxe, Guvernul are la dispoziție alte două pârghii: raționalizarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării taxelor”, explică Ruxandra Târlescu, Partener, Leader Servicii Fiscale și Juridice în cadrul PwC România.
Doar că România este campioană de un deceniu la neîncasarea TVA, conform rapoartelor Comisiei Europene. Țara noastră se află pe primul loc și la necolectarea impozitului pe profit, arată aceeași instituție într-o analiză publicată pentru prima dată în luna decembrie a anului trecut. Noul raport estimează că România nu a încasat circa 35% din impozitul pe profit estimat pentru 2019 – anul analizat de raport –, având o rată de neîncasare de trei ori mai mare decât rata medie estimată la 10,9% a celor 23 de state membre UE incluse în analiză.
„De-a lungul ultimului deceniu, veniturile fiscale, cele din taxe, impozite și contribuții de asigurări sociale, au fost în jurul a 25-27% din PIB. În această perioadă au fost experimentate atât scăderi, cât și majorări de taxe. Prin urmare, pentru a ajunge la venituri fiscale de peste 30% din PIB, este nevoie în primul rând de întărirea administrației fiscale, respectiv de o colectare mai bună a taxelor”, adaugă Ruxandra Târlescu.
La nivelul anului trecut, veniturile bugetului general au însumat aproape 663 de miliarde de lei, în creștere cu 15,3% față de anul 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. De partea cealaltă, cheltuielile au fost reduse în a doua parte a anului trecut, ceea ce a dus la un deficit bugetar (pe cash) de 7,65%. „Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marchează o închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală. Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume-record pentru investiții. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componenta de împrumut în cea de grant”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
„Având în vedere că deficitul ar trebui să scadă în 2026 cu alte două puncte procentuale din PIB și că trendul trebuie să continue gradual până la un deficit de 3% din PIB în 2030, este evident că trebuie luate măsuri suplimentare pentru un control mult mai riguros al cheltuielilor publice și o colectare mai eficientă a taxelor existente. Deși mediul de afaceri a susținut că reforma ANAF și disciplina bugetară sunt obligatorii pentru a reduce deficitul bugetar, date fiind rezultatele obținute până în prezent, varianta majorării de taxe rămâne posibilă”, adaugă reprezentanta PwC România. Dacă ne uităm la nivelul de impozitare al companiilor, executivul a decis ca impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul specific pe cifra de afaceri și impozitul pe construcții speciale să fie eliminate, dar abia din 2027. În 2026 totuși, IMCA se va reduce de la 1% la 0,5%. În ceea ce privește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în acest an va avea o singură cotă, de 1%, indiferent de tipul activității, dar plafonul de încadrare va scădea la 100.000 de euro. „În 2026, reforma cadrului fiscal, prevăzută în PNRR, se încheie, o singură măsură importantă fiind amânată – impozitarea imobilelor la valoarea de piață. În schimb, reforma administrației fiscale ar trebui să continue și chiar să fie accelerată pentru a susține o colectare mai eficientă a veniturilor bugetare. Totodată, disciplina bugetară, respectiv controlul mai strict al cheltuielilor sunt esențiale pentru a nu mai avea loc creșteri de taxe”, susține Ruxandra Târlescu.
Reinventarea devine o prioritate strategică
Pe fondul acestui context dificil, executivii de la nivel global văd tot mai mult reinventarea companiilor lor ca fiind esențială pentru creștere, conform PwC Global CEO Survey 2026, lansat în cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos. Mai mult de patru din zece (42%) spun că, în ultimii cinci ani, companiile lor au început să concureze în sectoare noi. Dintre cei care planifică achiziții majore, 44% se așteaptă să investească în afara industriei lor actuale, tehnologia fiind cel mai atractiv sector adiacent. Rămân însă goluri la nivel de execuție. Doar unul din patru CEO afirmă că organizația lor tolerează un nivel ridicat de risc în proiectele de inovare, are procese disciplinate pentru a opri inițiativele cu performanță slabă sau operează un centru de inovare definit ori o funcție de corporate venturing. Timpul este, de asemenea, o constrângere: liderii raportează că își petrec 47% din timp concentrați pe probleme cu un orizont mai mic de un an, comparativ cu doar 16% din timp dedicat deciziilor cu orizont de peste cinci ani.
„Creșterea expunerii la riscuri externe, de la amenințări cibernetice și schimbări tehnologice la volatilitate macroeconomică, conflicte geopolitice și, mai nou, tarife comerciale, contribuie semnificativ la erodarea încrederii. Și în România, liderii companiilor au devenit mai pesimiști în ultimul an pe fondul înrăutățirii perspectivelor macroeconomice și al creșterii taxelor. Doar o treime dintre respondenți cred că economia locală va înregistra o accelerare în acest an. Comparativ, anul trecut jumătate dintre ei se așteptau la un avans mai mare al PIB. În 2026, 42% se așteaptă la frânarea creșterii sau chiar scăderea economică și manifestă același pesimism și când vine vorba despre evoluția companiilor lor în următoarele 12 luni. Aceste date arată că mediul de afaceri local resimte multiple presiuni și devine o urgență implementarea unor măsuri care să readucă încrederea investitorilor”, concluzionează Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.
