Șase tendințe care vor defini industria de supply chain în 2025
Liderii din supply chain se pregătesc pentru un an în care incertitudinea politică și evoluția inconstantă a economiei vor juca roluri decisive. După ani în care reziliența și vizibilitatea au fost punctele principale de interes, industria se confruntă acum cu nevoia de a aduce valoare concretă businessului, iar asta va necesita o abordare detaliată a managementului costurilor și o adoptare pragmatică a tehnologiilor emergente. În acest context, KPMG a analizat recent șase tendințe care vor defini zona de supply chain în 2025 – tendințe ce pot aduce atât provocări, cât și oportunități pentru executivii din întreaga lume. 
Accentul sporit pe costurile de îndeplinire a livrării, influențat de măsurile luate de companiile care încearcă să contracareze efectele persistente ale inflației și instabilității globale, este prima dintre tendințele care vor defini zona de supply chain în 2025, potrivit KPMG. Acest lucru va presupune înțelegerea implicațiilor de preț pentru fiecare produs, client sau canal, precum și costurile asociate fiecărui nod al lanțului de aprovizionare, fiecărei facilități și fiecărei destinații de expediere.
Executarea cu succes a unei astfel de analize poate debloca strategii de preț care reflectă adevăratul cost al serviciului și poate evidenția fluxuri alternative de produse și strategii de expediere, oferind, de asemenea, capacitatea de a ajusta alte costuri ale lanțului de aprovizionare. Pentru a susține această înțelegere detaliată a costurilor, executivii din supply chain vor trebui să apeleze la analize avansate, inteligență artificială și machine learning – tehnologii care permit monitorizarea în timp real, analize predictive și luarea de decizii proactive pentru a menține costurile sub control.
La fel de importantă este și nevoia de a gestiona eficient riscurile din supply chain: conform datelor KPMG, lanțul de aprovizionare este clasat printre primele trei riscuri pentru mediul de afaceri. Noile politici de sustenabilitate și reglementările comerciale influențate de un peisaj politic în schimbare la nivel global vor genera o și mai mare complexitate; acest lucru se va datora și riscurilor legate de inteligența artificială generativă, incluzând aici cerințele mai stricte privind confidențialitatea și managementul datelor.
Preferințele în schimbare ale consumatorilor vor crește, de asemenea, presiunea asupra celor din supply chain. În plus, situațiile legate de lipsa forței de muncă în zonele de warehousing, transport și producție vor necesita o mai bună gestionare. Pentru a depăși cu bine toate aceste provocări, liderii din industrie trebuie să adopte tehnologii predictive și să colaboreze cu partenerii lor, împărtășind informațiile obținute.
Transformarea conformității ESG într-un avantaj competitiv
În ceea ce privește strategiile ESG, acestea par să aibă o miză și mai mare în 2025, odată cu transformarea zonei de supply chain într-un element-cheie pentru îndeplinirea obiectivelor. Aici există însă și o oportunitate: transformarea conformității ESG într-un avantaj competitiv prin stimularea performanței și promovarea unei economii circulare, unde produsele sunt returnate sau reciclate pentru a extinde durata lor de viață, potrivit KPMG.
Inteligența artificială generativă este pregătită să revoluționeze operațiunile din supply chain, continuând practic tendința creată de blockchain, IoT (Internet of Things) și realitatea virtuală. În 2025, capacitatea acestei tehnologii de a procesa seturi mari de date, de a genera conținut rapid și de a învăța singură ar putea transforma achizițiile, managementul categoriilor, aprovizionarea strategică și relațiile cu furnizorii, simplificând fiecare pas al procesului. Deși multe dintre aplicațiile sale au fost experimentale, explică analiștii KPMG, liderii din supply chain sunt acum aproape de a obține o valoare tangibilă din investițiile anterioare, privind inteligența artificială generativă ca un factor major de creștere a eficienței și inovației.
În același timp, apariția tehnologiilor I&O (intake and orchestration) va provoca sistemele tradiționale de achiziții. Aceste instrumente, care simplifică capturarea datelor și fluidizează fluxurile de lucru pe mai multe aplicații, oferă flexibilitate, scurtarea timpului de implementare și interfețe prietenoase pentru utilizatori, punând sub semnul întrebării nevoia de a folosi soluții software destinate, în mod tradițional, companiilor mari. Astfel, în 2025, e de așteptat ca organizațiile să exploreze posibilitățile oferite de I&O înainte de a înlocui sistemele vechi.
Adaptare la noile tehnologii
În fine, transformarea industriei va cere schimbări majore atât legate de operațiuni, cât și de forța de muncă. Transformările prin care va trece industria se vor reflecta și asupra personalului din supply chain; angajații vor fi nevoiți să se adapteze și mai mult la noile tehnologii, să își dezvolte competențe sau chiar să fie dispuși să se reprofileze. Existența unor specialiști în domenii precum analiza modelelor de date și IA va deveni din ce în ce mai importantă pentru succes, potrivit celor de la KPMG.
În concluzie, executivii din supply chain trebuie să fie precauți în 2025, un an ce pare că va fi marcat atât de incertitudini, cât și de oportunități. Alegerile potrivite pot asigura nu doar păstrarea statu-quoului unei organizații, ci chiar depășirea așteptărilor. În ceea ce privește evoluția economică, raportul KPMG Global Economic Outlook publicat în decembrie 2024 sublinia incertitudinea geopolitică și economică drept factor de încetinire a eforturilor depuse de băncile centrale pentru a se reveni la o creștere sustenabilă.
Ritmul inflației va depinde în mare măsură de ritmul introducerii tarifelor și de amenințarea unui război comercial de amploare. Având în vedere că o serie de tarife impuse de Statele Unite au intrat deja în vigoare și că Uniunea Europeană a anunțat că va răspunde la rândul său cu tarife impuse importurilor din SUA, ne putem aștepta la o înfruntare de durată ale cărei efecte vor fi resimțite, în ultimă instanță, de consumatori. În mod similar, o decizie reciprocă de anulare a acestor tarife se va traduce printr-o relaxare a inflației și ar putea chiar genera o creștere economică peste estimările actuale.
