Sustenabilitatea, pusă în plan secund de presiunea inflației
După ani în care sustenabilitatea părea să devină o prioritate globală, realitatea economică schimbă regulile jocului. În România, inflația și presiunea asupra bugetelor mută atenția consumatorilor de la mediu la o ierarhie dominată de nevoile de bază, însă interesul pentru comportamente responsabile nu a dispărut complet. 
Într-un context marcat de inflație crescută și un trai zilnic mai scump, cât de mult mai contează calitatea mediului înconjurător pe lista de priorități a consumatorilor? Intuitiv, venind după mulți ani marcați de pandemia COVID-19, am spune că are o importanță crescută. Însă nu mai este așa. Datele studiilor realizate de AHA Moments și ToKnow arată o imagine diferită. Calitatea mediului scade în rândul preocupărilor, păstrând trendul descendent început în 2022. „Scăderea e legată de contextul ultimilor ani, care a dus atenția oamenilor înspre griji de la baza piramidei lui Maslow: hrană, adăpost, siguranță și securitate personală. Dar, chiar dacă sustenabilitatea nu este o prioritate acum, disponibilitatea de a susține și amplifica inițiativele bune încă există”, consideră Antonia Stănică, Client Service Director AHA Moments. Cum se traduc însă aceste aspecte în ochii românilor? Mulți încă așteaptă ca schimbările să pornească de la autorități, de la stat. Oamenii consideră că, fără legi clare și penalitățile aferente pentru încălcarea acestora, schimbarea nu va avea loc. Apoi, românii se uită către companiile private și către organizațiile non-guvernamentale. Acestea au fost mereu asociate cu sustenabilitatea, pentru că, din punctul de vedere al consumatorilor, ele au resursele financiare și informațiile necesare să facă schimbări pentru protejarea mediului în care își desfășoară activitatea. Și, chiar dacă așteptările consumatorilor au scăzut și în acest caz, aceștia încă se mai așteaptă ca entitățile private să conducă prin exemplu. Drept dovadă, întrebați care este prima companie care le vine în minte atunci când se gândesc la acțiuni sustenabile, românii au menționat marii retaileri (29%) precum Lidl (15%), Kaufland (14%), Carrefour (6%), Auchan (4%) și PENNY (3%). Lista este completată de mari producători (10%), pe lista scurtă fiind două nume din industria băuturilor: Coca-Cola și Ursus.
„Există, bineînțeles, și multe persoane care nu reușesc să facă o legătură clară între o companie și acțiunile sustenabile ale acesteia. Și nu sunt deloc puține. 33% dintre persoanele intervievate au declarat că nu știu să existe vreo companie din România care acționează sustenabil”, a completat Antonia Stănică.
Însă atunci când impactul sustenabil este vizibil, consumatorii declară că părerea lor despre respectiva companie este mai bună și, totodată, iau în considerare să achiziționeze produsele respectivului producător. Ba mai mult, aceștia declară că sunt dispuși să vorbească mai departe despre respectiva compania și despre acțiunile sale sustenabile. „Important de menționat este faptul că schimbarea deciziilor de achiziție în funcție de acțiunile sustenabile ale unei companii este un atribut al persoanelor cu venituri peste medie, ceea ce înseamnă că sustenabilitatea devine o prioritate abia după ce sunt îndeplinite nevoile de bază. Spre exemplu, i-am întrebat pe consumatori cum se așteaptă să fie prețul unui produs sustenabil la raft. Și am observat că, atunci când inflația e crescută, oamenii se așteaptă ca prețul unui produs sustenabil să fie mai mic, pentru că așteptarea de la marile companii este să își eficientizeze costurile de producție, lucru care ar trebui să se reflecte în preț”, a explicat reprezentanta AHA Moments.
Sustenabilitatea în rândul consumatorilor români
„Sustenabilitatea pare că este în continuare un termen elitist. Pentru consumatorii de rând nu este un termen care se regăsește în vocabularul lor și observăm un interes în scădere vizavi de sustenabilitate, mai ales în contextul în care mediul economic nu este unul favorabil. Cu toate acestea, oamenii încep să înțeleagă tot mai multe aspecte care au legătură cu sustenabilitatea și agenda media are un rol important”, a precizat Mihaela Alexandru, Managing Director ToKnow. 38% dintre persoanele chestionate au declarat că știu ce înseamnă sustenabilitatea, un procent similar cu cel din anul precedent (35%). „Familiaritatea” cu acest termen este însă întâlnită în rândul celor cu un grad de educație mai mare și aflați în poziții de management. Când ne uităm spre Gen Z și spre persoane cu venituri medii, 26% declară că fie au prea puține informații legate de sustenabilitate, fie nu știu nimic despre acest concept.
„În prezent, organizațiile non-guvernamentale și corporațiile au un rol foarte important în educarea consumatorilor. Apoi, comportamentul sustenabil poate fi influențat de cei din jur. Și, nu în ultimul rând, la fel de importante rămân și recompensele, cel mai bun exemplu în acest sens fiind Sistemul Garanție Returnare despre care s-a vorbit foarte mult în ultimii doi ani”, a explicat Mihaela Alexandru.
Cu sau fără o recompensă imediată, cât de dispuși sunt românii să își schimbe stilul de viață și să adopte un comportament sustenabil? Șase din zece respondenți au susținut că sunt dispuși să își schimbe obiceiurile, primul pas fiind reciclarea și colectarea selectivă a deșeurilor. Și mai este un detaliu important: oricât de mică ar fi acțiunea sustenabilă, românii au înțeles că schimbarea pornește de la ei. Cinci din zece persoane chestionate au declarat că ele sunt cele care pot contribui semnificativ la reducerea impactului asupra mediului prin acțiuni mici, dar constante. Pe lista scurtă intră reducerea consumului de energie și limitarea risipei alimentare. „Aici apare și o situație contradictorie: când reduci consumul, pare că renunți la confort. Apoi, când ne uităm la contextul economic general, cu o inflație mare, cu prețuri care tot cresc și pun presiune pe buget, reducerea consumului este și o măsură de economisire înainte să fie una sustenabilă. În prezent, oamenii încearcă pe cât posibil să limiteze risipa alimentară, reduc consumul de apă și de energie iar în cazul tinerilor intră în discuție și limitarea cheltuielilor pentru haine”, a completat Mihaela Alexandru.
Limitarea risipei alimentare
Când vine vorba despre risipa alimentară, aceasta are la bază trei factori majori: cumpăratul în exces, suprastocarea unor alimente care ajung să expire și aruncatul surplusului la coșul de gunoi. Însă ce îi motivează, totuși, pe români să fie atenți în privința risipei? Una dintre explicațiile oferite de persoanele chestionate a ținut de cultură: „așa am fost obișnuit, să mănânc tot din farfurie”. O altă componentă este cea religioasă și a fost invocată de persoanele care au declarat că preferă să dea de pomană mâncarea decât să o arunce. Nu în ultimul rând, între motivații se află și cea economică, menționată de persoanele care au declarat că, atunci când aruncă mâncare, se gândesc că, de fapt, aruncă banii la coșul de gunoi.
„Care ar fi soluțiile pentru limitarea risipei? Planificarea meselor și estimarea consumului pentru o săptămână este în topul menționărilor. Asta presupune o listă de cumpărături și un buget. Și aici nu intervine diferența de venit între respondenți. Chiar și cei cu venituri peste medie fac această planificare, nu din zgârcenie, ci strict pentru a evita risipa alimentară. O altă soluție menționată a fost verificarea alimentelor pe care deja le au acasă înainte să facă alte cumpărături”, a adăugat reprezentanta ToKnow. Nu în ultimul rând, consumatorii au adus în discuție și congelarea alimentelor în exces sau chiar refolosirea lor în alte tipuri de rețete. Chiar dacă, la nivel teoretic, acestea sunt cele mai practice soluții pentru limitarea risipei alimentare, în practică lucrurile sunt mai puțin raționale. Care este explicația? Pentru unii dintre consumatori planificarea meselor nu dă rezultatele estimate pentru că nu se simt confortabil să consume aceleași alimente mai multe zile la rând. În cazul altora, să se țină de un plan alimentar prestabilit echivalează cu limitarea plăcerii de a mânca. Însă o barieră destul de importantă sunt promoțiile din magazine. În ciuda listei de cumpărături, dacă atunci când merg la magazin văd la raft promoții atractive, respectivele produse ajung în coș fără să fie neapărat necesare, potrivit studiului AHA Moments și ToKnow.
„Când vine vorba despre limitarea risipei alimentare, chiar dacă persoanele chestionate au declarat că ele sunt primele care pot face schimbări, acestea au, totodată, așteptări atât de la retaileri, cât și de la producători. Concret, consumatorii au declarat că se așteaptă ca retailerii să doneze produsele în exces și să și comunice acest lucru. În ceea ce îi privește pe producători, consumatorii au menționat varietatea porționării alimentelor astfel încât să fie adaptate ușor consumului. Mai mult, consumatorii au menționat că i-ar ajuta dacă ar găsi pe ambalaj idei despre cum să folosească un produs dincolo sau aproape de data expirării”, susține Mihaela Alexandru.
Ce frânează comportamentul sustenabil?
Deși, la nivel declarativ, sustenabilitatea este imposibil de ignorat, acțiunile în acest sens se lovesc de mai multe bariere. Prima dintre ele, menționată de trei din zece persoane chestionate, este cea a prețului mai mare în cazul produselor sustenabile. Topul este continuat de faptul că cei chestionați nu văd acest efort de a proteja mediul ca fiind unul colectiv. 33% dintre respondenți au declarat că persoanele din jurul lor nu au un stil de viață sustenabil, prin urmare și lor le este greu să facă acest lucru. Alți trei din zece respondenți au menționat infrastructura de reciclat, pentru că, potrivit acestora, colectarea selectivă a deșeurilor, spre exemplu, devine inutilă dacă toate deșeurile ajung în același loc.
Cum ar arăta o „lume sustenabilă”, în care toți consumatorii să fie preocupați de mediu și de modul în care sunt consumate resursele? „În imaginația consumatorilor români, o lume sustenabilă ar fi, în primul rând, o lume «vie», cu foarte multe culori, fără poluare. Apoi, această lume sustenabilă a fost descrisă drept un mediu cu oameni relaxați, cu un ritm al vieții mai lent, în antiteză cu realitatea curentă, unde toți aleargă după bani și nu îi interesează ce resurse consumă pentru asta, cât timp obțin ce își doresc. Nu în ultimul rând, o lume sustenabilă a fost descrisă drept o lume a oamenilor empatici, mai sănătoși, cu longevitate mai mare. Nu este însă o lume perfectă. De ce? În imaginația celor chestionați a fost descrisă drept un mediu riguros, cu multe limitări și multă disciplină, lucru care le displace în special tinerilor. Tot ei au menționat și că ar fi cam lentă, calmă, prea așezată și predictibilă, și, foarte important – netehnologizată. În mintea consumatorilor români, o viață care se întoarce spre natură este o viață în care tehnologia nu și-ar avea locul, fiind percepută drept un factor poluant”, au explicat Antonia Stănică și Mihaela Alexandru.
Metodologie: Studiul, aflat la cea de-a patra ediție, este unul integrat calitativ-cantitativ. Etapa calitativă a avut ca eșantion opt interviuri în profunzime, în București. Studiul cantitativ este urban reprezentativ și a fost realizat prin culegere de date online. Eșantionul mediu anual este de 700 respondenți, femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani, public digitalizat.
