Viitorul industriei alimentare globale sună provocator

7,7 miliarde de oameni. Acesta este numărul populației globale, iar până în 2050 estimările arată că se va atinge pragul de 10 miliarde de persoane. Indiferent de cum vor arăta orașele viitorului, evoluția tehnologică sau ritmul vieții, o preocupare va rămâne neschimbată: ce mâncăm astăzi? Pornind de la această ipoteză, studiul „Ipsos Global Views on Food”, realizat de compania de cercetare Ipsos, a încercat să răspundă la câteva întrebări esențiale: Care sunt comportamentele dominante la nivelul consumatorilor? Care sunt provocările și oportunitățile în piața bunurilor de larg consum? Și, nu în ultimul rând, cum arată viitorul industriei alimentare?

Consumatorii sacrifică diversitatea de dragul produselor locale

8 din 10 consumatori români afirmă că sacrifică diversitatea în favoarea produselor locale. Procentul ne plasează pe primul loc între țările monitorizate, doar 65% dintre consumatorii europeni și 64% dintre participanții la nivel global susținând acest lucru. Mai mult decât atât, ponderea ridicată confirmă eforturile producătorilor și retailerilor de a promova produsele „made in Romania”. Există însă o realitate care nu poate fi ignorată: în pofida apetenței crescute pentru produse românești, importurile agroalimentare depășesc cu mult exporturile. Cu alte cuvinte, căutăm produse locale, însă capacitățile de producție din România sunt insuficiente pentru a acoperi cererea.

Un alt aspect interesant în ceea ce privește atenția acordată alimentelor consumate este faptul că trei sferturi dintre români declară că nu ar consuma niciodată alimente modificate genetic, opinie împărtășită de 76% dintre locuitorii din Turcia, șapte din zece locuitori din Serbia și de mai bine de jumătate dintre participanții la studiul global (55%). Din această perspectivă, ocupăm locul al doilea în clasamentul celor 29 de țări. Dacă analizăm acest trend din perspectivă regională, alimentele modificate genetic generează opinii polarizante: la nivel mondial, americanii și canadienii sunt cei mai dispuși să consume astfel de produse, în timp ce la nivel european, britanicii manifestă cea mai mare deschidere la acest capitol.

„Apetitul consumatorilor pentru produse românești vine la pachet și cu oportunități pentru viitor, adresate producătorilor și retailerilor. Iar acest trend poate acoperi diverse forme: comunicarea transparentă a originii produselor, definirea unor zone din magazine dedicate mărcilor locale, identificarea și promovarea unor parteneriate cu producători locali, diversificarea produselor provenite din regiuni geografice recunoscute pentru expertiză în categorie, sau chiar campanii și activări ce ating rădăcini nostalgice”, susține Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România.

Carnea rămâne în topul preferințelor românilor

Chiar dacă la nivel global stilul de viață vegan câștigă tot mai mulți adepți, consumatorii români rămân mari iubitori de carne. 86% din persoanele intervievate în România consumă carne (inclusiv pește), în special bărbații și persoanele sub 35 de ani (90% pentru fiecare segment). Procentul este mai mare prin comparație cu media europeană (73%) sau cea globală (75%), însă consumul mediu anual de carne și preparate din carne se situează sub cifrele din țările dezvoltate. Așadar, România se confruntă cu un decalaj important: deși ponderea consumatorilor de carne este mare, cantitatea consumată la nivel individual este relativ redusă.

Atașamentul față de această sub-grupă alimentară este atât de ridicat pe plan local, încât o mare parte dintre consumatorii români (72%) nu concep să consume înlocuitori vegetali pentru carne. Segmentele pentru care carnea reprezintă o opțiune esențială – bărbații și persoanele tinere (sub 35 de ani) – sunt și cele care manifestă cea mai mare reticență față de produsele alternative. Acest comportament ne plasează pe ultimul loc între cele 29 de țări monitorizate în studiul Ipsos, în compania unor state cu care împărțim o anumită cultură gastronomică (Serbia, Ungaria). La polul opus, din motive ce țin de cultură sau religie, 73% din locuitorii din China și respectiv 63% din India – cele mai mari state din punctul de vedere al populației – sunt dispuși să recurgă la alternative vegetale pentru carne.

Românii evită, în general, curele de slăbire

Trendul de a trăi „sănătos” atrage tot mai mulți consumatori la nivel global. Iar acest lucru începe să se reflecte și pe plan local. 44% dintre români (semnificativ mai puțini față de media europeană sau cea mondială – 56%, respectiv 62%) afirmă că preferă să mănânce bine mai degrabă decât să fie slabi. Această opinie este mai puțin populară în rândul femeilor (35%) și al persoanelor din segmentul de vârstă 35-49 de ani (38%).

Dacă ne referim însă la cât de mulțumiți sunt consumatorii de greutatea corporală, 57% dintre conaționalii noștri (în special bărbații) se declară mulțumiți cu greutatea actuală. Media globală sau cea europeană nu diferă cu mult de perspectiva locală, japonezii fiind însă cei mai nemulțumiți de acest aspect (62%). Astfel, doar 4 din 10 români au încercat măcar o dată să țină cură de slăbire, spre deosebire de peste jumătate din locuitorii țărilor investigate (51%). Femeile și persoanele adulte cu vârste cuprinse între 35 și 49 de ani sunt segmentele cele mai predispuse la cure. Prin comparație cu românii, doar francezii sau sârbii sunt mai puțin preocupați de acest capitol, fapt care ne plasează în coada clasamentului mondial. Un alt motiv pentru care dietele nu „prind” în România este eficacitatea redusă a acestora, în opinia a 56% din respondenți. Japonezii sunt cei mai optimiști în această privință, 55% dintre ei văzând efectele benefice ale acestui demers - mult peste media globală (34%) sau cea europeană (29%).

Lucrurile arată cu totul altfel atunci când vine vorba de exerciții fizice sau mișcare: jumătate din românii intervievați declară că recurg la activități sportive pentru a nu fi nevoiți să controleze ceea ce mănâncă. Cifra ne plasează peste media mondială (45%) și cea europeană (41%).

„Extensiile de gamă sub forma unor alternative «light» se dovedesc atrăgătoare pentru anumite segmente de consumatori, însă pentru un producător nu este întotdeauna necesar să schimbe rețeta produselor pentru a avea succes. Ambalajul, un touchpoint esențial în retail, poate fi transformat într-un veritabil mijloc de comunicare și influență la raft. Forma, dimensiunile, design-ul, codul de culori – toate aceste elemente pot fi utilizate pentru a contura percepția despre branduri și produse, în special atunci când vine vorba de alternative cu impact benefic asupra sănătății sau a stării de bine: light, eco, bio, organice sau pur și simplu „verzi”, punctează reprezentantul Ipsos România.

Cum se schimbă obiceiurile alimentare în viitor?

Peste jumătate dintre români intervievați se așteaptă ca rutina de gătit acasă să rămână nemodificată în 2019. Mai mult, 28% dintre respondenți văd chiar o intensificare a acestei activități – cifră similară cu media europeană, însă mult sub cea a locuitorilor din America Latină (54%), cu o cultură puternic ancorată în jurul meselor în familie.

Pentru români, obiceiul de a găti acasă coexistă în mod fericit cu livrările la domiciliu și, mai mult decât atât, apetitul românilor pentru mâncarea gătită livrată la domiciliu este în creștere. Aproape o treime (31%) afirmă că în acest an vor apela mai des la comenzi, o pondere semnificativ mai mare prin comparație cu media europeană (13%) sau chiar cea globală (16%), fapt care ne plasează în poziția fruntașă a clasamentului.

„În ultimii ani asistăm la o diversificare accentuată a platformelor de comenzi online, prin aplicații mobile sau site-uri web (de exemplu foodpanda.ro, Glovo, takeaway.com, Uber Eats etc.) sau chiar a celor promovate de retaileri internaționali, cum este, de exemplu, Bringo. Din cele 29 de țări monitorizate, doar ungurii, indienii și locuitorii din Arabia Saudită se așteaptă la o creștere a comenzilor de mâncare preparată într-o proporție mai mare decât românii. La polul opus, acest obicei pare să fi atins un oarecare nivel de saturație pentru japonezi, britanici, germani sau francezi”, a precizat Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România.

Românii sunt optimiști și cu privire la viitorul comenzilor de alimente proaspete sau nepreparate, indiferent de modalitatea prin care sunt plasate. Unu din cinci consumatori consideră că va comanda mai des astfel de produse, ceea ce ne plasează pe locul opt din 29 de țări investigate. Deși vânzările online de alimente încă reprezintă o nișă pe plan local, modele precum click & collect (comenzi online, cu ridicare din magazin – Auchan, Carrefour sau Mega Image) sau drive (Cora) fac procesul de achiziție mai accesibil pentru cei care vor să câștige timp sau pur și simplu să evite cozile și aglomerația din magazine.

„Comenzile de alimente proaspete sau nepreparate au potențial de dezvoltare în România, însă succesul acestui model de afaceri este strâns corelat cu îndepărtarea unor bariere organoleptice. Este posibil ca avansul tehnologic sau noile modele de servicii să ne permită în viitorul apropiat să atingem sau să gustăm «la distanță» produsele înaintea achiziției, făcând ca diverse categorii să devină mai accesibile pentru marea masă a consumatorilor”, consideră Dorian Cazacu.

În concluzie, în pofida inerției de care ne plângem uneori sau a stereotipurilor culturale care ne definesc, oportunitățile industriei alimentare românești vin din zone diverse, care ne pot ajuta să reducem decalajul față de economiile dezvoltate, la nivel european sau chiar mondial.

Viitorul aduce pesimism și incertitudine pentru consumatorii români

Ce va fi în următorii ani? Şase din zece români se așteaptă ca prețul alimentelor să crească în viitor, procent mai mare prin comparație cu estimările europenilor, dar și ale respondenților la nivel global. Astfel, unu din doi respondenți (50% în cazul europenilor și 48% la nivel global) se așteaptă la o majorare a prețurilor. De cealaltă parte, dacă ne referim la optimiști, aceștia provin din afara Europei: China, India sau Arabia Saudită, unde cel puțin 40% din respondenți întrevăd o reducere a prețurilor, față de doar 21% la nivel mondial.

În privința calității produselor alimentare, doar unu din cinci români se așteaptă la o îmbunătățire, prin comparație cu 27% dintre europeni și respectiv 33% dintre respondenții la nivel global. Nivelul redus de optimism ne plasează pe antepenultimul loc în lista țărilor monitorizate, cu puțin înaintea Japoniei sau Ungariei. Astfel, 43% din români consideră că viitorul va aduce scăderi calitative pentru produsele pe care le consumă – a doua cea mai mare pondere pe plan global, după Turcia (49%) și aproape dublu față de Europa (26%) sau media mondială (25%). Această percepție ar putea fi generată și de standardele alimentare diferite între țările din estul și vestul Europei, chestiune aflată recent în vizorul Comisiei Europene.

Pe plan local, pesimismul se păstrează și în privința accesului la mâncare sănătoasă: doar unu din cinci români consideră că acesta se va îmbunătăți, prin comparație cu 31% dintre europeni sau procentul global de 36%. Astfel, suntem la coada topului mondial, în vecinătatea unor economii dezvoltate precum Marea Britanie (cu multe incertitudini generate de finalizarea procesului de ieșire din Uniunea Europeană, care planează automat și asupra modului în care vor arăta comerțul și importurile) și Japonia (o cultură gastronomică recunoscută pe plan mondial pentru efectele benefice asupra sănătății și longevității).

„Într-o lume dominată de incertitudine, brandurile și magazinele care se angajează să ofere clienților confort emoțional și o doză de stabilitate pot construi diferențiere și relevanță, bucurându-se în același timp de o relație mai strânsă cu aceștia. Magazinele - ca spații de interacțiune cu produse noi, contact cu noi experiențe, testare a unor noi forme de ambalaj sau gramaje alternative - pot aduce consumatorul român mai aproape de trendurile alimentare deja prezente în țări mai avansate din acest punct de vedere“, concluzionează Dorian Cazacu.

Metodologie

Studiul s-a desfășurat în perioada 24 august - 7 septembrie 2018 pe un eșantion de 20.788 de respondenți cu vârste între 16 și 64 de ani. Interviurile au fost realizate online, pe baza panelului Ipsos. Studiul „Global Views on Food” a acoperit 29 de țări de pe toate continentele: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Columbia, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Peru, Polonia, România, Rusia, Ungaria, Spania, SUA, Suedia și Turcia.