Strategii de adaptare a consumatorilor români la creșterea prețurilor
În fața creșterilor de prețuri, consumatorii își ajustează obiceiurile de consum și strategiile pentru a-și gestiona eficient bugetul. O analiză combinată a datelor de vânzări din lanțurile internaționale, realizată de RetailZoom și a rezultatelor unui sondaj Ipsos relevă informații valoroase cu privire la acțiunile specifice pe care consumatorii le-au întreprins pentru a atenua impactul creșterii prețurilor. Astfel, coșul de cumpărături este ajustat întâi de toate prin reduceri de volume pentru produsele alimentare și de îngrijire a casei, urmate de produsele de îngrijire personală. Descreșterile cantităților cumpărate la începutul anului 2023 (ianuarie-mai) au fost cu -3% mai mici față de vânzările înregistrate la începutul anului 2022. 
Rata inflației în România a fost de 10,3% în luna iunie față de 10,6% în mai, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Inflația a scăzut în mod constant în ultimele luni, de la un vârf de 16,8% în noiembrie 2022. Alimentele continuă să se afle în topul scumpirilor, cu 18%. Cele mai mari creșteri de prețuri în rândul produselor alimentare, comparativ cu iunie 2022, au fost înregistrate la zahăr (55%), cartofi (32%), unt (31%) și ouă (29%).
Cumpărăturile cantitative (în bucăți) realizate în primele 5 luni ale anului 2023 (ianuarie-mai) din lanţurile internaţionale de comerț modern au scăzut mai accentuat față de ultimele 5 luni din 2022
(-10%).
”Implicit, acest parcurs ne arată o ajustare progresiv descrescătoare a bugetelor românilor pentru cumpărăturile realizate din lanțurile internaționale de retail. Chiar dacă unele dintre scăderile mai mari sunt justificate de sezonul diferit inclus în comparație, anumite categorii de produse non-sezonale își mențin evoluția descrescătoare prin comparație cu aceeași perioadă a anului anterior. Dintre acestea, în topul scăderilor constante față de perioada ianuarie-mai 2022 amintim: zahărul (-36%), conservele de carne (-33%), mălaiul (-24%), uleiul de consum (-28%) și sucul de tip ice tea (-12%)”, spun reprezentanții RetailZoom.
Cum arată top 10 grupe de produse aflate pe un trend descendent? Uleiul și margarina, sosurile și condimentele și băuturile alcoolice au avut scăderi mai accentuate și față de prima parte a anului 2022 (ianuarie-mai), raportând un declin de peste 20%. ”Topul demonstrează un comportament de restrângere a cumpărăturilor, ce este cumva consolidat spre reducere și renunțare sau, posibil, parțial mutat către alte canale de achiziție (engros-uri sau piețe, ori direct de la producători)”, punctează reprezentanții RetailZoom.
Reducerea consumului, din perspectiva populaţiei
Sondajul în rândul consumatorilor a evidențiat mai multe strategii de adaptare ca răspuns la creșterile de prețuri. Iată care sunt constatările semnificative:
- Priorități esențiale: 48% dintre respondenți au declarat că au renunțat la anumite produse alimentare pentru a compensa creșterile de preț, ceea ce indică o concentrare strategică asupra articolelor esențiale mai degrabă decât asupra achizițiilor de răsfăț.
- Mese la domiciliu: 43% dintre participanții la studiu au declarat că nu mai comandă mâncare cu livrare la domiciliu, optând pentru pregătirea meselor acasă în scopul de a economisi bani.
- Sacrificarea gustărilor și băuturilor: Un procent considerabil de 41% dintre consumatori au renunțat la gustările opționale, de răsfăț, la băuturile zaharoase și la cafea pentru a-și reduce cheltuielile generale.
- Îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii: 40% dintre respondenți au renunțat la achiziționarea de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii, acordând prioritate cheltuielilor esențiale în detrimentul achizițiilor discreționare.
- Electronice și dispozitive mobile: 38% dintre participanți s-au abținut de la cumpărarea de gadgeturi electronice, aparate de uz casnic și telefoane mobile pentru a-și gestiona mai eficient bugetul.Ajustarea călătoriilor: Ca răspuns la creșterile de prețuri, 37% au renunțat la călătoriile internaționale, iar 26% au redus sau au eliminat vacanțele interne.
- Considerații privind asigurările: 23%, respectiv 21% dintre respondenți și-au ajustat asigurările de viață sau de sănătate pentru a se adapta la constrângerile bugetare.
- Ajustări suplimentare: Un procent mai mic de consumatori au făcut alte schimbări, cum ar fi renunțarea la produsele de îngrijire personală și cosmetice (21%), precum şi anularea abonamentelor medicale sau de televiziune (20% și, respectiv, 8%).
Ce rol au promoțiile în ajustarea bugetelor de cumpărături
Orientarea spre o recalibrare a bugetelor de cumpărături pentru produse de larg consum este evidențiată în rapoartele de vânzări din retail prin faptul că ponderea achizițiilor în promoție a crescut semnificativ față de anul trecut – de la 20,5% în medie pentru 2022 la 24% din total valoare vânzări pentru al doilea trimestru din 2023. Atât cumpărătorii, cât și retailerii, alături de producători, au început să acorde o atenție mai mare produselor aflate la promoție – chiar dacă promoțiile nu înseamnă neapărat prețurile cele mai mici, reducerile și-au recăpătat o poziție importantă în bugetul de cumpărături.
Cum arată strategiile consumatorilor români pentru a gestiona impactul creșterilor de preț? 55% din consumatorii români monitorizează îndeaproape promoțiile, folosesc cantități mai mici de produse (32%) și urmează listele de cumpărături (31%) pentru a face alegeri mai economice. În plus, consumatorii congelează unele produse alimentare (30%), caută cele mai ieftine opțiuni (27%) și își ajustează cantitatea de cumpărături (24%). Unii consumatori explorează, de asemenea, magazine alternative (21%) și optează pentru achiziții la bax (21%) sau în vrac (18%) pentru a economisi bani. Aceste strategii reflectă efortul lor de a prioritiza achizițiile esențiale și de a face ca bugetele lor să se întindă mai mult.
Metodologie
Studiul Ipsos a fost realizat online prin intermediul platformei Ipsos.Digital, în perioada 26-29 mai 2023, pe un eșantion de 600 cetățeni români adulți, Rezultatele studiului sunt reprezentative pentru populația cu acces la internet. Eroarea maximă de eșantionare la un interval de încredere de 95% este ±4%.
Rapoartele RetailZoom sunt reprezentative pentru comerțul modern din România, pentru rețelele internaționale (fără Lidl), fiind construite pe baza unui panel de peste 4.100 de magazine ce transmit săptămânal date electronice cu toate vânzările.
