Produsele cu puține calorii câștigă teren în categoria snackurilor
Snackurile sărate se bucură de o penetrare și frecvență mari de consum, circa unu din doi români din mediul urban consumând astfel de produse cel puțin o dată pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de compania Exact Cercetare și Consultanță pentru revista Progresiv. Interesant este faptul că segmentul fructelor oleaginoase – care ocupă prima poziție în topul gustărilor cu puține calorii, potrivit percepției consumatorilor – se află pe locul al doilea în consumul săptămânal de snackuri sărate. Acest lucru demonstrează că românii se orientează către produsele cu un aport caloric redus, dar și faptul că segmentul respectiv poate reprezenta un motor de creștere a categoriei.
Un procent de 47% dintre românii din mediul urban consumă snackuri sărate cel puțin o dată pe săptămână, iar circa 70% utilizează astfel de produse de câteva ori pe lună. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani se remarcă în acest interval printr-o incidență de consum cu 9 puncte procentuale mai ridicată comparativ cu media națională (56% versus 47%).
Deși categoria se bucură de un grad ridicat de consum, snackurile sărate rămân în urma categoriei de snackuri dulci ca incidență de utilizare, acestea din urmă fiind consumate cel puțin o dată pe săptămână de aproximativ șase din zece români. Dacă ne referim la consumul de snack-suri sărate comparativ cu cel de snackuri dulci în rândul tinerilor, se remarcă o mai mare orientare a acestora spre cele dulci. Astfel, 70% dintre tinerii din segmentul de vârstă 18-29 de ani consumă snackuri dulci, cu 10 puncte procentuale mai multe peste media națională și cu 12 pp mai mult față de procentajul înregistrat în cazul utilizării de snackuri sărate.
Se constată însă diferențe semnificative în ceea ce privește consumul de snackuri atunci când privim spre regiunile geografice ale țării. Locuitorii din zona Moldovei sunt cei care consumă snackuri dulci (prăjiturele, praline, biscuiți, ciocolată, napolitate etc.) în procent de 67%, cu 9 pp peste media națională. De asemenea, șapte din zece români cu venituri medii, situate între 1.400 lei și 2.000 lei, consumă snackuri dulci cel puțin o dată pe săptămână, cu 9 pp peste media națională.
În ceea ce privește profilul consumatorului tipic de snackuri sărate (oamenii care consumă aceste produse de cel puțin 3 ori pe săptămână), putem observa o împărțire egală între sexe, iar aproape jumătate dintre consumatori se situează în intervalul de vârstă cuprins între 18 și 29 de ani. Unu din doi consumatori din categorie are unu sau mai mulți copii în gospodărie, iar venitul per membru de familie este mai mic de 1.400 de lei (68%). Educația consumatorului tipic de snackuri sărate este medie și inferioară, iar cei mai mulți trăiesc în orașele mici, cu mai puțin de 100.000 de locuitori (41%). Regiunile geografice în care se regăsesc cei mai mulți consumatori de snackuri sărate sunt Transilvania și Moldova.
„Pofta de ceva sărat”, principala motivație de consum
În ceea ce privește principalele ocazii de consum, mai mult de jumătate dintre românii din mediul urban (54%) consumă snackuri sărate atunci când intervine „pofta de ceva sărat”. De asemenea, unu din doi respondenți au menționat că preferă să consume astfel de produse atunci când vizionează un film sau un meci de fotbal, iar patru din zece români mănâncă snackuri sărate în timpul petrecerilor, meselor în familie sau cu prietenii.
„Interesant este faptul că doar un sfert dintre locuitorii din mediul urban aleg să consume snackuri sărate ca o gustare între mese pentru a-și potoli foamea și circa unu din cinci români mănâncă aceste produse în combinație cu alte produse – de exemplu atunci când consumă bere sau diverse sosuri. Totodată, trebuie menționat că mai puțin de unu din zece consumatori înlocuiește o masă principală cu snackuri sărate”, potrivit Lăcrămioarei Loghin, Director General Exact Cercetare și Consultanță.
Semințele, cele mai consumate snackuri sărate
Prima poziție în topul celor mai consumate categorii de snackuri sărate este ocupată de semințele prăjite/coapte, aceste produse fiind alese de circa patru din zece români, cel puțin o dată pe săptămână. Următoarele locuri în clasament sunt ocupate de categoria de fructe oleaginoase coapte sau prăjite (alune, migdale, caju, fistic și alte fructe uscate sărate) și snackuri din făină (covrigi/covrigei, crackers, sticks-uri, bake rolls, sărățele, grisine, biscuiți sărați, pretzels, Toortitzi etc.). Acestea reprezintă opțiunea a 36%, respectiv 34% dintre locuitorii din mediul urban cel puțin o dată pe săptămână.
Chipsurile din cartof sunt consumate cel puțin o dată pe săptămână de o treime dintre românii din orașe, în timp ce snackurile pe bază de porumb (tortillas, popcorn, porumb prăjit) sunt alese de aproximativ doi din zece respondenți.
Unu din cinci respondenți consumă o singură categorie de snackuri sărate cu regularitate, iar 9% dintre românii din mediul urban consumă cu regularitate toate categoriile de produse (semințe prăjite/coapte, fructe oleaginoase coapte/prăjite, snackuri din făină, chipsuri din cartof și snackuri pe bază de porumb), mai arată studiul Exact Cercetare și Consultanță.
Fructele oleaginoase conduc topul gustărilor cu puține calorii
Privind de această dată către preferințele consumatorilor legate de gustările cu conținut redus de calorii, clasamentul diferă de cel realizat în cazul consumului general de snackuri sărate. Astfel, alunele, migdale, caju-ul, fisticul și alte fructe uscate sărate coapte/prăjite ocupă prima poziție în top, fiind menționate de 52% dintre românii din mediul urban care doresc să consume o gustare cu puține calorii.
Pe poziția a doua se regăsesc chipsurile din cartof (40%) și semințele prăjite/coapte (39%). Snackurile din făină figurează pe cea de-a treia poziție în topul preferințelor, cu un procentaj de 35%. La polul opus în topul gustărilor cu aport caloric redus se află snackurile pe bază de porumb, preferate de doi din zece consumatori.
Se constată câteva diferențe semnificative atunci când sunt analizate preferințele consumatorilor față de anumite categorii de snackuri sărate. Astfel, categoria de fructe oleagionase (alune, migdale, caju, fistic și alte fructe uscate sărate) coapte sau prăjite au un target restrâns, fiind preferate de persoanele cu venituri mari, de peste 3.000 de lei/lună (68% versus 52% media națională). La rândul lor, chipsurile din cartof au o adresabilitate mai largă, fiind achiziționate mai ales de persoanele cu un venit mic, sub 800 de lei/lună (54% versus 40% media națională).
Gustul, principalul criteriu de selecție
Gustul produsului este cel mai puternic factor care motivează alegerea în categoria snackurilor sărate, aproximativ unu din doi consumatori din mediul urban optând pentru un anumit produs datorită gustului acestuia. Următoarele poziții în topul criteriilor de selecție sunt ocupate de raportul calitate-preț și de prețul produsului, o treime dintre românii care consumă snackuri sărate fiind influențati de acești factori.
Încrederea în marca produsului și lista de ingrediente reprezintă motivații de selecție pentru unu din cinci, respectiv unu din șase consumatori. De asemenea, circa unu din zece români sunt influențați în alegerea produselor de reputația mărcii producătoare și de cantitatea produsului, dar și de faptul că produsul este de proveniență locală. La polul opus în topul motivaților de alegere a snackurilor sărate se află ambalajul practic, ușor de manipulat, ambalajul atractiv, unicitatea produsului pe piață, criterii invocate de doar 3% dintre respondenți.
Studiul Exact Cercetare și Consultanță este reprezentativ la nivel național și a fost realizat în luna martie 2015 pe un eșantion de 1010 respondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, din mediul urban și utilizatori de internet. Respondenții au fost selectați aleatoriu din panelul Exact Cercetare și Consultanță, chestionarul fiind administrat online.
